O piele frumoasă este o piele sănătoasă, iar sănătatea pielii reprezintă o provocare pentru fiecare. La un moment dat în viață, cu siguranță ți s-a întâmplat să te plângi din pricina unei probleme apărută la nivelul tegumentului, fie că a fost vorba de o iritație pronunțată, de o eczemă, de mâncărimi la nivelul pielii sau înroșirea exagerată a acesteia.
Deseori, dermatita este considerată a fi pur și simplu o inflamație a pielii, însă acest termen generic ascunde foarte multe aspecte care trebuie luate în calcul, pornind de la factorii declanșatori și până la simptome, forme de manifestare și remedii folosite.
În rândurile de mai jos – dedicate în special celor care sunt predispuși la a dezvolta o formă de dermatită – vom trece în revistă principalele tipuri de dermatită, care sunt cauzele care duc la apariția lor, simptomatologia specifică, precum și opțiunile de tratament, dar și cele de prevenție. La finalul articolului există și secțiunea de referințe unde am notat câteva surse de informare mai amănunțită dedicate celor care se confruntă cu problema dermatitelor.
Ce este dermatita
Înțelegerea corectă a dermatitei este esențială nu doar pentru profesioniștii din domeniul dermatologic, ci și pentru acele persoane care suferă din pricina ei, căci această afecțiune cutanată, cu multe forme și manifestări diferite, poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții celor afectați. O cunoaștere amănunțită a tipurilor de dermatită, a cauzelor și remediilor disponibile permite o gestionare mai eficientă a simptomelor, ducând, deseori, spre rezultate pozitive.
Principalele tipuri de dermatită, simptome și cauze care duc la apariția lor
Dermatitele sunt clasificate în funcție de factorul declanșator. Simptomatologia (prurit, eritem cutanat, vezicule, piele uscată, etc.) este, deseori, asemănătoare, la fel și remediile.
Dermatita atopică / Dermatita atopică la copii – factori declanșatori, simptome, gestionare corectă
”Dermatita atopică debutează, de obicei, în copilărie (45% dintre cazuri sub vârsta de 6 luni, iar 70% până la vârsta de 5 ani. (…) În pofida numeroaselor studii din ultimele decenii care validează criteriile de diagnostic, lipsa de uniformitate în utilizarea acestora conduce la un diagnostic și management dificil al dermatitei atopice.” mărturisesc autorii lucrării ”Dermatita Atopică (DA) – ghid de diagnostic și tratament”.
Potrivit specialiștilor, dermatita atopică se referă la o afecțiune inflamatoare cronică cu determinare genetică și caracter recidivant, care se întâlnește atât la copii, cât și la adulții tineri și care debutează, de obicei, în primele luni de viață. Afecțiunea are o evoluție fluctuantă, cu manifestări active care alternează cu perioade de remise, în final dermatita cronicizându-se.
În ultimii ani, din cauza numărului tot mai ridicat de cazuri înregistrate, s-a stabilit că, pe lângă factorul genetic, responsabili pentru instalarea dermatitei atopice ar fi și factorii de mediu.
”Dacă un părinte are un fond atopic, crește riscul ca și copiii lui să-i moștenească sensibilitatea. Astfel, incidența familială fiind ridicată, sunt incriminați și factorii genetici.” (Medical Market – Supliment Dermatologie/2014)
Chiar dacă factorul genetic rămâne predominant, exprimarea dermatitei atopice este determinată de factorii de mediu, cum ar fi: expunerea precoce la alergeni alimentari (lapte, ouă, carne de pește, nuci/alune) sau inhalatori (polen, acarieni, etc.), poluarea din atmosferă, iritanți și poluanți industriali, minimizarea infecțiilor parazitare/virale – toate acestea modifică reactivitatea imună a organismului.
Principalele simptome ale dermatitei atopice la copii sunt:
- zone înroșite pruriginoase și călduțe în regiuni ale corpului copilului care rețin mai mult umiditatea (pliurile cutanate de la nivelul mâinilor, genunchilor, gâtului, regiunilor inghinale). Copilul, mai ales dacă vorbim despre unul foarte micuț, se va scărpina inconștient, mâncărimea severă atrăgând și o oboseală cronică, din cauza lipsei de somn.
- pot apărea erupții la nivelul feței (dar și pe mâini, lobul urechii sau fese) pete reliefate rozalii-roșiatice, care pot prezenta mici vezicule care, prin spargere, vor determina descuamarea pielii și formarea de cruste transparente. Copiii care se scarpină și își produc zgârieturi adânci sunt predispuși riscului de infecție.
Dermatita atopică infantilă sau eczema atopică infantilă poate debuta până pe la vârsta de doi anișori. Specialiștii mărturisesc că, de obicei, primele semne apar în cea de-a treia lună de viață și se manifestă prin prezența veziculelor exudative pruriginoase, caracterizate de mâncărime. Sugarul se va scărpina des, va deveni irascibil, mai ales noaptea.
Dermatita atopică la copiii cu vârste între doi și 12 ani – denumită și dermatită atopică juvenilă – este mai puțin severă decât cea infantilă, însă pruritul intens va fi prezent mai ales în fazele acute.
Diagnosticul acestui tip de dermatită se pune pe baza manifestărilor clinice, simptomatice și prin excluderea altor tipuri de dermatită (aici intervin analizele de sânge, probele prelevate de la nivelul leziunilor și alte teste de laborator specifice).
Remediile pentru diminuarea simptomelor includ înmuierea cu apă rece a leziunilor care prezintă cruste și secreții (pentru a se reduce mâncărimea), folosirea hainelor largi, din bumbac, utilizarea (la indicația specifică a specialiștilor) remediilor administrate local pentru mâncărimi severe.
Cercetările recente își îndreaptă atenția înspre legătura dintre stresul oxidativ și patogeneza dermatitei atopice. ”Este binecunoscut faptul că speciile reactive ale oxigenului (SRO) implicate în stresul oxidativ, interacționează cu numeroase structuri, în special cu membranele celulare, lipide, proteine, acizi nucleici etc. Studiile efectuate în această direcție, au evidențiat faptul că stresul oxidativ joacă un rol principal în declanșarea și întreținerea proceselor inflamatorii cronice de la nivelul leziunilor cutanate de dermatită atopică.” (Actualități în ceea ce privește intervenția stresului oxidativ în patogeneza dermatitei atopice – Amalia Ioana Chebeleu, Al. Tătaru, Otilia Micle)
Dermatita de contact și cele două forme ale sale: iritativă și alergică
Această formă de dermatită este definită de prezența unor pete rozalii-roșiatice, însoțite sau nu de mâncărime, deseori determinate de contactul cu diverse substanțe, obiecte, plante sau animale. În zonele afectate, pielea se poate crăpa sau va deveni solzoasă, pot apărea papule sau vezicule însoțite de senzație de arsură. Problemele apar în zonele care au fost direct expuse la stimulul declanșator. Cei mai frecvenți iritanți sunt cei chimici (detergentul, clorul, materialele sintetice, formaldehida, etc.), însă există și plante responsabile de producerea dermatitei de contact (iedera otrăvitoare) precum și unele fructe sau legume.
Dermatita de contact este împărțită în dermatită iritativă (cea mai des întâlnită formă) și alergică. Factorii iritanți cei mai frecvenți sunt:
- produsele de îngrijire personală (deodorant, șampon, cosmetice, lac de unghii);
- formaldehida;
- nichelul;
- praful;
- insecticidele.
Dintre aceste substanțe, unele pot determina și reacții alergice. În cazul dermatitei alergice, aceasta poate apărea și în urma consumului anumitor alimente sau medicamente.
Pentru prevenirea apariției acestor tipuri de dermatită în primul rând se vor evita produsele de îngrijire care conțin parfumuri sintetice și alți iritanți.
Dermatita seboreică – simptome, zone afectate, abordări terapeutice
Scalpul este cel mai afectat de dermatita seboreică, dar și alte zone cum ar fi obrajii, sprâncenele, aripile nazale, zonele mai bogate în sebum (de pe față și corp) pot avea de suferit. La fel ca în cazul dermatitei atopice, cauza precisă a dermatitei seboreice e greu de stabilit. Factorul ereditar are și aici un cuvânt de spus, fiind secondat și de factorii de mediu și de starea generală de sănătatea a persoanei respective. Statisticile arată că numărul bărbaților care prezintă dermatită seboreică ar fi mai ridicat decât cel al femeilor.
”Cauza poate fi diferită la copii față de adulți. Poate avea o cauză hormonală, pentru că afecțiunea apare în copilărie și la adolescenți și se ameliorează la vârsta adultă. Este cunoscută și implicarea unui fung, numit Malassezia furfur, care se găsește în mod normal pe piele, în număr mic. Uneori, acesta se poate dezvolta și determină probleme ale pielii. Se pare totuși că dermatita seboreică se asociază cu niveluri normale de Malassezia furfur, dar există un răspuns imunologic anormal”, menționează Dr. Oana Clătici, Medic Primar Dermatovenerologie în Medical Market – Supliment Dermatologie 2010-211.
Dermatita seboreică debutează cu apariția unor pete roșii însoțite de mâncărimi. Leziunile pot fi acoperite de scuame grase și, deseori, sunt localizate la nivelul pielii capului, pe față, la limita dintre frunte și păr, la nivelul sprâncenelor sau între acestea, pe obraji și la baza nasului, în urechi, în regiunea axilară și chiar inghinală.
Dermatita seboreică este cunoscută pentru episoadele sale recidivante, astfel că vorbim despre perioade fără leziuni semnificative și perioade când simptomele cresc în intensitate, agravându-se cu precădere la începutul primăverii. Complicațiile dermatitei seboreice sunt infecțiile care pot apărea în zonele afectate.
În cazul dermatitei seboreice, remediile cele mai des utilizate sunt cele pe bază de agenți antifungici, keratolitici și antiinflamatoare.
Dermatita periorală sau periorificială – similară puseelor de acnee
Acest tip de dermatită – foarte similar cu un puseu de acnee – este caracterizat de apariția la nivelul feței (în jurul ochilor, nasului, gurii) a grupurilor de papule roșiatice, de mici dimensiuni, sensibile la atingere și care provoacă mâncărimi severe. În cazul în care erupția afectează pleoapele, denumirea utilizată este de dermatită perioculară.
Factorii de risc care duc la declanșarea acestui tip de dermatită ce afectează în mod special femeile cu vârste între 15 și 45 de ani sunt:
- diverse produse cosmetice care provoacă iritații sau nu sunt folosite corespunzător;
- neglijarea igienei la nivelul feței;
- corticosteroizi topici/inhalatori/orali;
- pasta de dinți cu fluor;
- modificări hormonale generate de contraceptivele orale sau de o sarcină;
- căldura, vântul, UV-ul agravează problema deja existentă.
Dermatita herpetiformă – o afecțiune autoimună
Aproape 90% dintre persoanele diagnosticate cu dermatită herpetiformă suferă de boala celiacă. În acest caz, termenul ”herpetiformă” nu are nicio legătură cu virusul herpetic, raportându-se strict la aspectul grupat (în buchet) al leziunilor care se instalează sub forma unor vezicule și papule cu aspect de urticare, însoțite de prurit și senzație de arsură. Deseori, acestea apar la nivelul coatelor, genunchilor, pe fese sau chiar la nivelul feței. În cazul dermatitei herpetiforme, remediile includ, pe lângă tratamentele medicamentoase specifice, și diete stricte, fără gluten.
”Dermatita herpetiformă (DH) se asociază întotdeauna cu enteropatia glutenică. Se pare că etiopatogeneza celor două afecțiuni este, în parte, comună. În plus, regimul fără gluten determină nu numai regresia leziunilor intestinale, dar și o ameliorare netă a erupției cutanate din DH.” (Dermatita herpetiformă – mecanisme patogenice, diagnostic, tratament – A. Baican, Corina Baican, N. Maier)
Efectele stresului asupra sănătății pielii
Se știe de vreme îndelungată că stresul e la rădăcina multor afecțiuni severe. Iată-l influențând într-o măsură importantă și calitatea pielii și apariția problemelor de tipul dermatitei. Pe fond de stres, glandele suprarenale vor elibera hormonul denumit cortizol – supranumit și ”hormonul stresului”. Acesta va aduce modificări diverse la nivelul organismului, printre care se numără și cele care vor afecta pielea (alături de obezitate, diabet, hipertensiune arterială). Sistemul imunitar este influențat în mod direct de stres, iar bariera naturală a pielii – căci și aceasta are de suferit – va începe să sufere din pricina reacțiilor alergice.
Ca urmare a stresului și anxietății nu doar că pielea va fi mai ternă și mai îmbătrânită, dar pot apărea afecțiuni precum acnee, psoriazis, dermatita seboreică, dermatita de contact.
Un stil de viață echilibrat, din care nu lipsesc alimentația sănătoasă, odihna corespunzătoare, activitățile fizice, practicarea meditației, folosirea suplimentelor alimentare benefice, pot diminua efectele stresului asupra pielii.
Suplimente Nutrific care susțin sănătatea pielii
Sănătatea pielii și remedierea dermatitelor au la bază, pe lângă o rutină corespunzătoare de îngrijire și medicația adecvată fiecărui tip de problemă, și administrarea suplimentelor alimentare cu rol în refacerea, din interior, a tegumentului. Iată câteva dintre cele mai importante suplimente Nutrific care sunt de ajutor în această direcție:
Vitamina D3 Ultra (5000UI) – vitamina D este implicată în multe procese metabolice și are un rol important în ceea ce privește sănătatea pielii, fiind implicată în buna funcționare a sistemului imunitar la nivel cutanat. Un deficit de vitamina D poate duce la apariția unor afecțiuni precum psoriazisul sau dermatita atopică.
În urma unui studiu realizat pe pacienți cu vârste între 5 și 16 ani, cu diagnostic de dermatită atopică, s-a constatat că vitamina D ușurează simptomele acestei afecțiuni.
Despre vitamina D poți afla mai multe amănunte interesante din articolul ”Vitamina D – vitamina soarelui, o sursă esențială de sănătate”
Vitamina C 1000 mg (50 capsule XXL) – cu puternică influență antioxidantă, are rolul de a proteja pielea de atacul radicalilor liberi. Vitamina C stimulează producția de colagen, îmbunătățește proprietățile naturale ale pielii de protecție contra razelor UV, hidratează pielea, îi îmbunătățește elasticitatea și aspectul.
Colagen 400 mg – colagenul este recomandat pentru că susține și îmbunătățește vizibil calitatea pielii prin stimularea regenerării celulare și vindecarea leziunilor.
Citește și: Ce este colagenul și de ce este benefic pentru organism
Zinc Gluconat 30 mg – Zincul este excelent pentru sănătatea pielii având rolul de a reduce inflamația și efectele hormonale asupra pielii prin reglarea glandelor sebacee. De asemenea, favorizează vindecarea leziunilor, având rol antibacterian, antioxidant și de participant în sinteza colagenului.
În prezent, se desfășoară studii care au drept scop de a demonstra beneficiile zincului în cazul dermatitei de contact. În plus, există dovezi că absorbția necorespunzătoare a zincului la nivel intestinal contribuie la intensificarea simptomelor dermatitei herpetiforme.
Probiotic Formula – probioticele au efecte benefice asupra funcției de barieră și asupra gradului de hidratare a acesteia.
Omega 3 – 6 -9 Formula + Vitamina E – persoanele care se confruntă cu dermatita se pot baza pe această formulă Nutrific. Acizii grași Omega 3 sunt recunoscuți pentru proprietățile lor antiinflamatoare, iar vitamina E vine să completeze beneficiile prin efectele sale antioxidante.
Regimul alimentar ajută în caz de dermatită?
Numeroase studii și cercetări realizate de-a lungul timpului au concluzionat că anumiți compuși cu efect antioxidant care se regăsesc și în alimente, dar și în suplimentele prezentate anterior, pot fi benefici în caz de dermatită. Astfel, o alimentație echilibrată, bogată în nutrienți esențiali, ajută reducerea simptomelor și îmbunătățirea calității pielii în caz de dermatită seboreică, de exemplu (dar și în cazul celorlalte tipuri).
Se recomandă alimente precum spanac, broccoli, morcovi, mere, citrice, avocado, fructe de pădure, alimente bogate în acizi grași Omega 3. De asemenea, se recomandă hidratarea corespunzătoare care ajută din plin la menținerea sănătății pielii. De evitat sunt alimentele care întrețin inflamația din organism: zahărul rafinat, carbohidrații procesați, alimentele bogate în grăsimi saturate, alcoolul, cafeina.
***
Dermatita, în multitudinea ei de forme, nu este doar o condiție a pielii, ci o poveste scrisă pe cel mai vizibil ”pergament”. Fiecare pată roșiatică, fiecare iritație, fiecare eczemă, sunt nu numai despre o luptă fizică, ci și despre una interioară, emoțională și socială. Această condiție, adesea incomodă și dureroasă, poate lăsa urme adânci asupra calității vieții, influențând nu doar confortul fizic, ci și starea psihologică și relațiile sociale.
Trăim într-o lume unde aspectul fizic joacă un rol important în percepția de sine și în interacțiunile cu ceilalți. Dermatita poate fi o sursă de stres, de anxietate, și, în unele cazuri, poate conduce la izolare socială și scăderea stimei de sine. Este esențial ca orice afecțiune la nivelul pielii să fie depistată și remediată din timp. Căutarea sprijinului medical este un prim pas, dar la fel de importantă este și căutarea unui sprijin emoțional-social, în cazul în care este nevoie, căci dermatita nu este doar o condiție fizică, ci are repercusiuni și asupra laturii emoționale.
În loc de concluzii
Știai că…
… la nivel mondial, aproximativ două milioane de copii suferă de dermatită atopică, incidența fiind crescută în țările dezvoltate?
… genetica joacă un rol semnificativ în fiziologia normală a pielii, dezechilibrele de tipul mutațiilor având un rol important în declanșarea și cronicizarea unor afecțiuni dermatologice? În raport cu dermatita atopică, studiile au relevat o serie de mutații genetice dintre care, cea mai remarcabilă ca factor de risc pentru dermatita atopică este mutația filagrin.
… expunerea la fumul de tutun din mediu în perioada prenatală provoacă un status tegumentar pro-inflamator după naștere, promotor al dermatitei atopice?
… metale precum cromul, cobaltul sau nichelul sunt considerate surse frecvente pentru reacții de hipersensibilitate cutanată sau pentru agravarea leziunilor din dermatita atopică?
… simptomele dermatitei seboreice se accentuează după stresul psihic, în urma modificărilor de temperatură și umiditate?
… primele cunoștințe temeinice cu privire la tratarea bolilor dermatologice datează încă de pe vremea sumerienilor, de acum circa 4000 de ani? În renumita bibliotecă a Regelui Assurbanipal-Sardanapa (665 – 626 î. Hr.) au fost descoperite tăblițe de lut cu texte medicale ce conțineau și indicații cu privire la tratamente recomandate în cazul bolilor de piele.
Referințe:
Societatea Română de Dermatologie
Medical Market: Dermatologie (2011, 2013, 2014)
”Boli digestive cu manifestări cutanate”
Ghid dermatita atopică (Editura Curtea Veche – București, 2021)
”Actualități în ceea ce privește intervenția stresului oxidativ în patogeneza dermatitei atopice” (Amalia Ioana Chebeleu, Al. Tătaru, Otilia Micle)
”Dermatita herpetiformă – mecanisme patogenice, diagnostic, tratament” (A. Baican, Corina Baican, N. Maier)
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33145984/
Recomandare de carte: ”Dermatita atopică – Experiența personală a unei terapii de succes”, Dr. Haldor Holesh & Birgitta Vogel
