”Cu toate progresele înregistrate în asistența medicală, elaborarea unor noi metode de diagnosticare și implementare a antibioticelor noi cu o eficiență sporită, pneumonia reprezintă și astăzi una dintre cele mai importante boli ale adultului cu risc de evoluție nefavorabilă. (…) Dintre toate sindroamele pneumologice infecțioase pneumoniile se detașează net atât prin frecvență, cât și prin severitate, ocupând vârful piramidei infecțiilor respiratorii joase.” (prof. univ. dr. Victor Botnaru)
Se știe despre pneumonie că apare în urma unei infecții bacteriene, virale sau fungice fiind caracterizată de inflamarea săculeților de aer de la nivelul plămânilor (sau doar a unui plămân) sau prin inflamația interstițiului pulmonar (pneumonia interstițială). Conform specialiștilor în domeniu, există mai multe tipuri de pneumonie, iar acestea sunt clasificate în special în funcție de factorul etiologic. Iată-le pe cele notate în lucrarea ”Pneumoniile”, coordonată de prof. univ. dr. Victor Botnaru:
- pneumoniile bacteriene (Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus, Streptococcus viridans, Haemophylus influenzae, Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli, Proteus spp., Enterobacter spp., etc.);
- pneumoniile virale (virusuri gripale și paragripale, virusul sincițial și respirator, virusul citomegalic, adenovirusuri, enterovirusuri, virusuri hepatice, virusul Ebstein-Barr, coronavirusuri, hantavisus);
- pneumoniile determinate de agenți atipici (Chlamydophila pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae, Legionella pneumophilla);
- pneumoniile determinate de rickettsii (Coxiella burnetii);
- pneumoniile fungice (actinomicoza, coccidiomicoza, aspergiloza, histoplasmoza, candidoza, etc.)
În funcție de mediul în care s-a dezvoltat boala, de unele particularități de infectare a plămânilor și de reactivitatea imunologică a bolnavului se poate stabili un diagnostic precis și, implicit, se va iniția tratamentul adecvat. Astfel, pneumoniile pot fi clasificate și în funcție de mediul unde s-au dezvoltat:
- în afara mediului spitalicesc (acestea se mai numesc pneumonii comunitare, dobândite în comunitate sau extraspitalicești);
- în mediul din spital (așa-numitele pneumonii intraspitalicești sau nosocomiale);
- pneumonii prin aspirație:
- pneumonii la persoanele cu imunitatea scăzută sau compromisă din cauza unor imunodeficiențe congenitale, infecției cu HIV, bolilor de sistem, etc.;
Care sunt cele mai frecvente simptome ale pneumoniei
Pneumonia comunitară – deci cea dobândită în afara mediului spitalicesc – poate fi definită drept o patologie acută care evoluează cu un cumul de simptome ce anunță o infecție la nivelul căilor respiratorii inferioare: tuse (fie seacă, fie productivă cu expectorații purulente, febră însoțită de frisoane, junghi sau durere la nivelul toracelui mai ales în episoadele de tuse, dificultăți în a respira normal, pierderea poftei de mâncare, oboseală, respirația șuierătoare și stările de greață/vomă sunt întâlnite mai ales la copii, transpirație abundentă (când este vorba despre pneumonie bacteriană), etc.
Chiar dacă mare parte dintre simptomele pneumoniei sunt similare cu cele ale unei gripe sau ale unei răceli, spre deosebire de acestea, starea generală a pacientului cu pneumonie este mai severă, simptomatologia persistând o perioadă mai îndelungată. Vârsta, starea generală de sănătate și sistemul imunitar sunt factorii care influențează formele (mai ușoare sau mai severe) bolii.
Copiii, persoanele care fumează sau care au boli cronice, imunitate scăzută sau boli cronice respiratorii cum este astmul, de exemplu, sunt mult mai predispuse în a dezvolta forme severe de pneumonie. De asemenea, incidența pneumoniilor sporește odată cu înaintarea în vârstă, la persoanele cu multiple comorbidități.
Investigații necesare și diagnostic
Pneumonia reprezintă o urgență medicală și doar în urma unei consultații de specialitate poate fi atribuit un diagnostic precis. Medicul va stabili diagnosticul pe baza simptomelor manifestate, examenului clinic, auscultației pulmonare, radiografiei pulmonare, la nevoie se poate solicita un CT toracic, teste de sânge/urină, măsurarea nivelului de oxigen din sânge, bronhoscopie (dacă este o formă cu simptomatologie severă sau dacă afecțiunea nu cedează în urma administrării antibioticelor prescrise)
Care este cel mai potrivit tratament
Tratamentul diferă în funcție de tipul de pneumonie, dar și de severitatea simptomelor. De obicei, în situația în care diagnosticul stabilit este cel de pneumonie bacteriană, se vor administra antibiotice (cu administrare orală sau intravenoasă/intramusculară) pentru 7 – 14 zile. De reținut că tratamentul cu antibiotice trebuie luat pe toată perioada recomandată de către medic căci altfel există riscul ca bacteriile să rămână în organism.
Pneumonia virală nu va fi tratată cu antibiotice pentru că acestea nu vor avea efect în cazul virușilor. În această situație se vor prescrie medicamente antivirale, antipiretice, medicamente pentru combaterea tusei și, la nevoie, pentru diminuarea durerilor toracice. Se recomandă multă odihnă și hidratare, iar dacă situația este severă, se va recurge la spitalizare.
Rolul suplimentelor alimentare în prevenirea apariției pneumoniei, dar și ca terapie de suport
Dacă mulți s-ar lăsa ghidați de principiul ”mai bine să previi, decât să tratezi”, mare parte dintre bolile cu care omenirea se confruntă acum ar fi doar denumiri pompoase înscrise în paginile cărților de medicină. Însă stilul de viață dezechilibrat adoptat de majoritatea, stresul, grija tot mai redusă pentru propria persoană, îngreunează atingerea idealului unei stări de bine, unui organism sănătos.
Despre suplimentele alimentare se știe că sunt create în special pentru a susține și a întări organismul, dar și pentru a-l pregăti în eventualitatea unei confruntări cu o afecțiune serioasă. Există o serie de suplimente alimentare Nutrific ce pot fi de mare ajutor în prevenirea apariției pneumoniei, dar care și-au dovedit eficiența și în ameliorarea simptomelor și, ulterior, în îmbunătățirea condiției organismului în perioada de convalescență:
Echinaceea indiană sau Andrographis – acționează prin stimularea sistemului respirator și previne pătrunderea în organism a virusurilor gripale, susține sănătatea plămânilor și asigură un confort respirator optim. Află mai multe info utile direct de pe pagina produsului – ECHINACEEA INDIANĂ din gama Nutrific Ayurveda.
Guduchi Giloy – susține sănătatea plămânilor și întărește sistemul imunitar.
Bio propolis – puternic antiinflamator și antiviral, acționează ca un veritabil antibiotic natural cu spectru larg.
Alte recomandări cât se poate de naturale și la îndemâna oricui pentru a ține boala la distanță sau pentru a beneficia de o recuperare sigură și cât mai rapidă:
- pentru calmarea tusei, a gâtului iritat și a durerilor toracice se recomandă ceaiuri de ghimbir și turmeric, mentă și eucalipt, în care se pot adăuga miere și lămâie;
- alimentația bogată în fructe și legume;
- hidratare corespunzătoare;
- odihnă cât mai multă;
- umiditatea optimă a aerului din locuință.
În loc de concluzie
Știai că…
… în 1875, dr. Edwin Klebs a fost primul care a descoperit asocierea dintre bacterii și dezvoltarea pneumoniei?
… Streptococcus pneumoniae (pneumococul) a fost izolat pentru prima oară de Pasteur și Setrnberg în 1880 și la scurt timp după aceea a fost recunoscut drept cea mai frecventă cauză pentru pneumonia bacteriană?
… în anul 1902, dr. Wright a descoperit vaccinul pneumococic ca tratament preventiv al pneumoniei?
… în perioada 460 – 370 î. Hr., Hipocrate oferă o relatare scrisă despre ceea ce azi cunoaștem că este pneumonia, iar el o numea ”peripneumonie”, descriindu-i simptomele plecând de la febră, dureri în piept și tuse?
Referințe:
”Pneumoniile” – prof. univ. dr. Victor Botnaru
