MIGRENELE – de ce apar și cum să le TRATEZI eficient 

Migrenele reprezintă mai mult decât simple dureri de cap și sunt atât de răspândite în rândul populației încât, conform statisticilor, afectează unul din șase oameni. Acest fapt clasează migrenele pe poziția a treia într-un top al celor mai întâlnite afecțiuni din întreaga lume.

Dacă ar fi să oferim migrenelor o definiție scurtă și concisă aceasta ar fi că migrenele sunt dureri de cap severe, recurente, care se pot întinde pe o durată mare de timp și pot fi precedare sau însoțite de diverse simptome (greață, sensibilitate crescută la lumină și la zgomote, amețeli, stare de confuzie, etc.).

Toată lumea experimentează la un moment dat în viață un episod migrenos mai mult sau mai puțin sever. Oricum, chiar și formele mai blânde pot influența într-un mod negativ buna desfășurare a programului zilnic. Un episod izolat nu ar trebui să dea de gândit, însă episoadele frecvente, recurente, însoțite de simptome severe trebuie făcute cunoscute medicilor specialiști.

Din păcate, majoritatea pacienților nu efectuează un consult medical și aleg să se trateze singuri apelând la analgezice, de exemplu. Luate pe termen lung, acestea pot agrava durerile de cap. Mai mult de atât, migrenele repetate pot fi o caracteristică a mai multor afecțiuni grave, mai ales când durerea este însoțită de confuzie, stare mentală alterată, febră.

Migrenele – 4 tipuri principale, factori declanșatori plus cauze & simptome frecvente

Subiectul migrenelor nu este unul încheiat și încă se mai cercetează care sunt cauzele care conduc la apariția lor. De-a lungul timpului, s-au stabilit câteva cauze concrete, iar dintre acestea fac parte și următoarele:

• factorii de mediu – condiții climatice extreme (prea frig, prea cald, schimbări bruște de temperatură)/factorii genetici (ereditatea);
• modificări care apar la nivelul trunchiului cerebral;
• dezechilibre chimice la nivelul creierului (nivel scăzut de serotonină);
• zgomote/mirosuri/lumini foarte puternice;
• modificări hormonale;
• stres extrem;
• dezechilibru alimentar/mese neregulate;
• somn/odihnă deficitare;
• diverse tratamente și medicații;
• exces de tutun/alcool;
• vârsta (cele mai dese migrene se înregistrează în jurul vârstei de 30 de ani);
• sexul (femeile sunt mai predispuse la a avea migrene decât bărbații).

Principalele tipuri cu care majoritatea oamenilor se confruntă sunt migrena comună și migrena cu aură. Acestea nu sunt singulare, dar sunt cele mai întâlnite.

Migrena comună

Cele mai multe dintre migrene, până la 70% dintre majoritatea cazurilor înregistrate sunt cele comune sau fără aură. Acestea sunt cele care se instalează cu precădere dimineața, când oamenii se trezesc cu durere de cap. Stările de rău se accentuează după anumite situații stresante, extenuante sau înainte de menstruație.

Înainte ca durerea de cap să se instaleze pentru câteva ore bune, persoanele în cauză pot prezenta stări de anxietate sau depresie, dar și senzații de oboseală. Nu e vorba despre doar o altă durere de cap, căci durerea resimțită la o migrenă comună împiedică desfășurarea normală a activităților de peste zi și poate fi acompaniată de stări de greață sau chiar vomă. Există și posibilitatea ca unele episoade migrenoase să fie provocate de anumite alimente, mirosuri sau situații stresante.

Cele mai comune dintre simptomele acestui tip de migrene sunt:

• durerea de cap în partea din față a capului sau în zona tâmplelor sau doar a unei tâmple; durerea este fie constantă, fie pulsantă și poate dura între 4 și 72 de ore;
• greața însoțită sau nu de vărsături;
• starea de iritabilitate;
• căscatul;
• sensibilitatea la lumină (fotofobie)/zgomote/mișcare;
• scăderea tensiunii arteriale.

Migrena cu aură

La circa 30% dintre persoanele care s-au confruntat cu dureri de cap severe, este semnalată migrena cu aură, caracterizată prin:

• perturbare vizuală (pot vedea lucruri care nu sunt acolo sau pot vedea distorsionat obiectele din fața lor);
• rigiditate la nivelul gâtului/umerilor;
• dificultate/tulburări în a vorbi (disfazie);
• confuzie în gândire;
• înțepături la nivelul membrelor;
• greață, vărsături, sensibilitate la mirosuri.

Migrena hormonală

Cunoscută și sub denumirea de migrenă menstruală, acest tip de migrenă este strâns legat de ciclul menstrual al femeii și de fluctuațiile hormonilor. Migrena hormonală este semnalată de foarte multe femei care o experimentează înainte de instalarea menstruației.

”Migrenele hormonale sunt declanșate de scăderile bruște ale estrogenului din timpul ciclurilor menstruale, provocând modificări ale activității serotoninei și endorfinelor, care afectează atât nivelul, cât și percepția durerii. Migrenele apar frecvent după sarcină (inclusiv după un avort spontan sau provocat), în premenopauză sau la întreruperea terapiilor hormonale. Dezechilibrele hormonale, deficiențe ale nutrimentelor esențiale sau alți factori – cum ar fi, de pildă, utilizarea analgezicelor – pot declanșa sau agrava migrenele hormonale.” (”Inteligența hormonală: ghid complet pentru calmarea furtunii hormonale și restabilirea naturală a sănătății” – dr. Aviva Romm)

Dr. Aviva Romm, în aceeași lucrare citată mai sus, le sfătuiește pe femeile care se confruntă cu acest tip de migrenă să noteze într-un jurnal momentele declanșării migrenelor, menționând și factorii declanșatori (cofeina, alcoolul, alimentele consumate, stresul, medicamentele, mirosurile, etc.). În momentul în care sunt identificați declanșatorii, aceștia vor fi eliminați și se vor observa schimbările survenite după câteva săptămâni/luni. Se pare că atât analgezicele (doar dacă sunt folosite în exces), cât și pilulele contraceptive sau alte terapii hormonale agravează stările migrenoase.

Medicul Aviva Romm recomandă femeilor să evite alimentele care provoacă migrene (mezeluri, zahărul, alcoolul, cofeina, tot ce conține aditivi alimentari), să se hidrateze corespunzător, să mărească aportul de carbohidrați complecși înainte de menstruație pentru a menține constant nivelul serotoninei pe măsură ce estrogenul scade.

Foarte important, în toate tipurile de migrenă, este înlăturarea efectelor stresului cu ajutorul meditației sau a altor tehnici de relaxare, prin odihnă și somn suficiente, prin masaj și fizioterapie pentru înlăturarea tensiunii musculare de la nivelul gâtului.

Sunt de folos și suplimentele cum ar fi vitaminele B2, B6, B12, plus calciul și magneziul, care, folosite pe termen lung, pot reduce considerabil simptomele migrenelor. Recomandarea Nutrific este utilizarea suplimentului din gama Nutrific Minerale, și anume Magneziu citrat 1100 mg – o sursă de magneziu care se absoarbe ușor în fluxul sanguin și țesuturile corporale.

Potrivit unor studii, se pare că nivelurile scăzute de magneziu au fost legate de prezența migrenelor. Astfel că folosirea suplimentului Magneziu citrat 1100 mg de la Nutrific va diminua nu doar frecvența migrenelor, ci va acționa pozitiv asupra tensiunii arteriale, sistemului nervos și muscular, somnului și bunei dispoziții, diabetului, problemelor intestinale (constipația, de exemplu).

Migrena oftalmică

Cunoscută și sub denumirile de migrenă oculară sau migrenă retiniană, migrena oftalmică este întâlnită atât la copii/adolescenți, cât și la adulți. Debutează cu o durere intensă în spatele unuia dintre ochi și poate fi însoțită de vărsături și chiar de convulsii. În acest caz, se recomandă un consult de specialitate și analize/teste suplimentare pentru a exclude existența unui anevrism, de exemplu.   

Există analize pentru stabilirea unui diagnostic precis și începerea unui tratament corespunzător?

Un diagnostic corect se va pune în urma anamnezei, dacă se bifează mare parte din simptomele caracteristice care au fost enumerate anterior:

• durere care durează între 4 și 72 ore;
• durere care nu scade în intensitate sau care trezește din somn persoana care o experimentează;
• durere/cefalee care se agravează și/sau care se repetă la intervale scurte de timp;
• cefalee însoțită de alte manifestări (dezechilibru, greață, vedere încețoșată, anxietate generalizată, etc.).

Pentru stabilirea diagnosticului, medicul curant poate apela la examinări neurologice, un examen oftalmologic (mai exact fund de ochi), determinarea tensiunii arteriale este și ea foarte importantă, la nevoie se poate cere un CT sau RMN (imagistică cerebrală).

Tratamente corespunzătoare & terapiile preventive în cazul migrenelor

În funcție de factorii care au declanșat migrenele, de severitatea simptomelor, de rezultatele investigațiilor, de vârsta, sexul și alte boli ale pacientului se va stabili un tratament adecvat. De obicei, se prescrie o medicație la care se apelează pe termen scurt din care fac parte ibuprofenul, paracetamolul, aspirina, diverse antiemetice pentru stările de greață. Nu se va abuza de antiinflamatoarele nesteroidiene deoarece acestea pot agrava situația: folosite pe termen lung pot cauza apariția ulcerului gastric și a refluxului gastroesofagian.

Există și alte forme de terapie, mai ales cele care previn apariția migrenelor. Suplimentele alimentare cu B2, magneziu, coenzima Q10 pot fi de mare ajutor, dar mai ales urmarea unui stil de viață sănătos se impune pentru a ține la distanță durerile severe de cap. Dieta bazată mai mult pe consumul de fructe și legume, introducerea sportului în rutina zilnică, evitarea fumatului și a consumului exagerat de alcool, hidratarea corespunzătoare, somnul de 7-8 ore pe noapte, toate sunt importante pentru a nu avea de-a face cu migrena.

Iată ce notează dr. Fereydoon Batmanghelidj în lucrarea ”Puterea miraculoasă a apei. Nu ești bolnav, doar însetat! Nu trata setea cu medicamente!” referitor la legătura dintre migrene și deshidratare:

”(…) durerile de cap și migrenele par a fi produse prin deshidratare din următoarele cauze: folosirea prea multor pături, ceea ce nu permite corpului să-și regleze temperatura în timpul somnului; consumul de băuturi alcoolice care inițiază un proces de deshidratare celulară, în special în creier (mahmureală); stimuli alimentari sau alergici declanșează eliberarea histaminei; și exces de căldură în mediu fără a se consuma apă. În esență, migrena pare a fi un indicator de reglare deficientă a temperaturii corpului în momente cu ”stres din cauza căldurii”. Deshidratarea joacă un rol major în precipitarea durerilor de cap migrenoase.”

”Modul cel mai prudent pentru a trata o migrenă constă în a o preveni printr-un aport regulat de apă. Odată ce migrena se instalează, o cascadă de reacții chimice oprește corpul să-și desfășoare activitatea mai departe. În acest moment, pacientul este forțat să ia medicamente pentru calmarea durerii împreună cu o cantitate mare de apă. O cantitate suficientă de apă rece sau chiar cu gheață poate să răcorească organismul (de asemenea, și creierul) din interior și să determine vasoconstricția. Dilatația în exces a vaselor periferice poate constitui de asemenea cauza principală a cefaleei migrenoase.”

În loc de concluzie

Știai că…

… ghimbirul poate elimina brusc durerea cauzată de migrenă?

… curcuminul are capacitatea de a reduce frecvența, severitatea și durata migrenelor, mai ales când este combinat cu coenzima Q10 sau acizii grași Omega-3?

… vitamina B6, vitamina B12 și acidul folic reduc severitatea simptomelor la circa 50% dintre persoanele care suferă de migrenă, după șase luni de utilizare zilnică?

***

Referințe:

”Puterea miraculoasă a apei. Nu ești bolnav, doar însetat! Nu trata setea cu medicamente!” – dr. Fereydoon Batmanghelidj

”Inteligența hormonală: ghid complet pentru calmarea furtunii hormonale și restabilirea naturală a sănătății” – dr. Aviva Romm