Despre steatoza hepatică sau ficatul gras: ce este, dietă, analize, tratament și prevenție 

Steatoza hepatică, cunoscută și sub denumirea mai comună de ficat gras, reprezintă o afecțiune tot mai des întâlnită în zilele noastre. Imaginează-ți corpul uman sub forma unui mecanism foarte complex, ale cărui componente sunt interconectate și dependente unele de buna funcționare a celorlalte. Pentru organismul uman, ficatul este considerat a fi cel mai mare laborator în care au loc, simultan, multe dintre procesele responsabile de sănătatea omului. Așadar, mai înainte de a discuta despre steatoza hepatică,  ar fi bine de menționat câteva lucruri despre cel mai mare organ intern: ficatul.

Care este rolul ficatului

Spuneam mai sus despre ficat că este cel mai mare organ intern, iar rolul său, de fapt rolurile sale sunt esențiale și chiar vitale pentru sănătatea umană. Iată-le pe cele mai importante:

• produce bila –  lichidul de culoare galben-verzuie care, prin sărurile conținute, ajută la digestia grăsimilor -, dar și colesterolul;
• la nivelul ficatului se află depozitate vitaminele A, B, D, E și K;
• produce proteinele care ajută la fixarea calciului;
• stochează și asigură energia de care organismul uman are nevoie pentru a funcționa;
• neutralizează și elimină substanțele toxice în organism, generate din pricina consumului de alcool și/sau medicamente.

Chiar dacă ficatul are capacitatea unică de a se regenera, după ce celulele i-au fost distruse de o boală sau de o leziune temporară, există riscul ca funcția sa să fie afectată într-un mod ireversibil. Acest lucru se întâmplă atunci când ficatul suferă fie din pricina unor leziuni repetate, fie din cauza unor afecțiuni cronice.

Ce este steatoza hepatică sau ficatul gras

În momentul în care se constată o acumulare excesivă de grăsimi în ficat (un număr foarte ridicat de trigliceride), atunci intră în scenă steatoza hepatică. Denumirea este, într-adevăr, destul de înspâimântătoare. Cu toate acestea, există foarte multe cazuri în care steatoza poate fi ținută destul de bine sub control, astfel încât multe dintre persoanele bolnave să nu sufere urmări grave. Însă, dacă se cronicizează, această afecțiune poate produce leziuni hepatice grave, declanșând chiar ciroza hepatică sau cancerul hepatic.

Vestea bună e că prin adoptarea unui stil de viață sănătos, cu o dietă și un regim adecvate, cu suplimentele alimentare potrivite, această boală poate fi atât prevenită, cât și ameliorată, dacă totuși se instalează.

Din ce cauză apare steatoza hepatică

În primul rând, e bine de subliniat faptul că avem de-a face cu două tipuri de ficat gras: cel alcoolic și cel non-alcoolic.

Ficatul gras alcoolic

Este clar încă din denumire ce stă la baza declanșării bolii: consumul exagerat de alcool, firește. Nu, ficatul gras alcoolic nu apare după ce bei o bere sau unul, două pahare cu vin o dată la câteva zile. Dar dacă ai consumat zilnic alcool în cantități consistente, timp de mai bine de 10 ani, atunci șansele ca ficatul tău să se degradeze sunt foarte mari. O regulă în ceea ce privește consumul de alcool a stabilit ca, în cazul bărbaților, e bine să nu se depășească 30 grame alcool pe zi, iar o femeie să nu consume mai mult de 20 grame alcool pe zi.

Ficatul gras non-alcoolic

Aici, lucrurile sunt un pic ambigue, pentru că nu există niște cauze bătute-n cuie care duc la acumularea de grăsimi la nivelul ficatului. Cu toate acestea, s-a observat că mare parte dintre persoanele care suferă de steatoză hepatică non-alcoolică au și alte afecțiuni severe cum ar fi: diabet zaharat sau doar prediabet, hipertensiune arterială, obezitate, nivel scăzut al trigliceridelor serice, tulburări hormonale/sindromul ovarelor polchistice, etc.

De reținut: nu doar consumul exagerat și constant de alcool sau anumite probleme de sănătate conduc la apariția steatozei hepatice, ci și afecțiuni precum hepatita cronică virală C, sindromul Reye sau boala Wilson  (afecțiune genetică). De asemenea, steatoza se poate declanșa și în urma administrării medicației folosite în tratarea afecțiunilor cardiace (amiodaronă, de exemplu) sau celei folosite în oncologie și reumatologie (cum este metotrexat).

Stadiile steatozei hepatice

Sunt cunoscute patru stadii ale bolii, și anume:

Steatoza de gradul 1 – când se acumulează grăsime în exces la nivelul ficatului, însă acesta funcționează normal;

Steatoza de gradul 2 – când, pe lângă acumularea de grăsime în exces, intervine și inflamația;

Steatoza de gradul 3 – pe fondul inflamației afecțiunea capătă amploare și apare fibroza hepatică cu țesut cicatrizat;

Steatoza de gradul 4 – aici lucrurile se complică, pot apărea ciroza, insuficiența hepatică sau chiar cancerul hepatic.

Care sunt simptomele steatozei hepatice

Pe cât de amenințătoare este denumirea acestei boli, pe atât de invizibile îi sunt simptomele. În cele mai multe dintre cazuri, afecțiunea este depistată în urma unor analize medicale de rutină (despre care vom discuta în rândurile de mai jos). Într-adevăr, unele persoane pot prezenta anumite semne că ceva este în neregulă cu starea lor de bine, iar printre acestea se numără:

• letargie/oboseală/lipsă de energie;
• disconfort în zona abdominală, respectiv subcostală;
• abdomen și picioare umflate;
• poftă de mâncare diminuată, corelată cu scăderea în greutate;
• confuzie mentală;
• îngălbenirea pielii și albului ochilor (așa-numitul icter);
• uneori apare și senzația de greață.

Pentru că toate aceste simptome sunt specifice și altor afecțiuni, se impune un control de specialitate secondat de un set de analize specifice, toate acestea ducând la stabilirea unui diagnostic precis.

Cum este diagnosticată steatoza hepatică

Ca prim pas în stabilirea diagnosticului, trebuie efectuată anamneza. Acesta este momentul în care medicul solicită pacientului informații cu privire la simptomele înregistrate, istoricul medical (dacă mai suferă de alte afecțiuni), existența altor probleme de sănătate în familie. Se spune că la apariția ficatului gras 80% ar contribui stilul de viață și problemele de sănătate deja existente, însă 20% dintre cazuri au legătură cu predispoziția genetică. De aceea, anamneza este foarte importantă, căci în urma ei poate fi depistată și identificată componenta genetică a afecțiunii.

Tot acum are loc controlul fizic, în care medicul palpează cu atenție abdomenul pacientului și îi măsoară circumferința abdominală. După această etapă introductivă, se vor solicita, în primul rând, analize de sânge și, la nevoie, proceduri imagistice.

Ce analize trebuie efectute pentru ficatul gras

Pentru diagnosticarea corectă a ficatului gras se vor efectua analize de sânge prin care se va măsura nivelul:

• lipidelor serice (trigliceride, colesterol);
• glicemiei/glucozei serice;
• enzimelor hepatice (AST/aspartataminotransferaze, ALT/alaninaminotransferaze);
• markerilor virali (anticorpi Anti VHC – virusul hepatitei de tip C, AgHBs – virusul hepatitei B)

De mare ajutor pentru depistarea neregulilor instalate la nivelul ficatului poate fi și procedura imagistică cea mai des întâlnită, și anume ecografia abdominală.  

De asemenea, pentru a determina cât de mult a avansat boala (vezi mai sus stadiile steatozei hepatice) se poate preleva o probă de țesut adică se efectuează o biopsie hepatică.

Cum poate fi prevenită steatoza hepatică

Mai înainte de a vorbi despre tratamentul și regimul care se impun în diversele stadii ale steatozei hepatice, e bine de amintit că această afecțiune poate fi lesne prevenită. Cum? Adoptând un stil de viață din care lipsesc situațiile stresante – sau măcar acestea sunt reduse, dar din care fac parte mișcarea zilnică, alimentația cât mai naturală, reducerea sau eliminarea consumului de alcool, hidratarea corespunzătoare, somnul odihnitor regulat.

Ca un exemplu succint, dar foarte la îndemâna oricui dorește să aducă un plus de sănătate în viața sa: prin scoaterea din alimentație a zahărului, prăjelilor, orezului alb, cerealelor rafinate, pastelor, pâinii, ești cu un pas mai departe de orice afecțiune serioasă, inclusiv de steatoza hepatică.

Sfat de urmat:  vrei să ai un ficat sănătos, care funcționează în paramentri normali? Adoptă un stil de viață bazat pe cei 3R:

• Regim alimentar super sănătos: elimină grăsimile nesănătoase, produsele procesate și introdu în alimentație mai multe legume și fructe, dar și grăsimi sănătoase din surse precum avocado sau ulei de măsline.
• Reducerea consumului de alcool;
• Rutina zilnică sau rutina sportivă: mersul susținut în aer liber timp de 20 – 30 min/zi, alergatul, gimnastica, yoga, mersul pe biclicletă, etc.

Cel mai adecvat tratament pentru ficat gras

Am menționat mai sus cât de important este regimul și scoaterea din alimentația de zi cu zi a alimentelor care fac rău nu doar ficatului, ci întregului organism. Un lucru e clar în ambele tipuri de ficat gras (alcoolic și non-alcoolic): trebuie redusă concentrația de grăsime din ficat. Acest lucru se realizează mai ales cu ajutorul regimului alimentar, însă problema trebuie privită holistic astfel că, pentru a merge înspre vindecare. se va ține cont de trei paliere:

1. Regimul alimentar în care este inclusă și renunțarea la alcool.
2. Pierderea în greutate (lentă și constantă, nu bruscă, cu ajutorul alimentației și activităților fizice);
3. Administrarea medicației pentru a ține sub control alte afecțiuni (diabetul, trigliceridele mărite, etc.) plus suplimentele alimentare potrivite pentru refacerea ficatului gras. Se vor exclude medicamentele hepatotoxice care îngreunează activitatea ficatului.

Iată câteva dintre suplimentele alimentare benefice în această situație:

• binecunoscutul Omega 3 – care are rolul de a reduce depozitele de grăsime acumulate la nivelul ficatului;
• Vitamina E – cu rol în regenerarea țesutului hepatic –, aceasta este recomandată numai pacienților nediabetici cu ficat gras non-alcoolic depistat în urma biopsiei.
• Silimarina – de ajutor în regenerarea celulelor hepatice;
• Anghinarea – și aceasta stimulează refacerea ficatului.  

Pe extracte standardizate de silimarină și anghinare care, împreună cu alte ingrediente naturale acționează benefic asupra ficatului, se bazează suplimentul Ficat Formula de la Nutrific. Potrivit studiilor, silimarina (substanța activă din compoziția plantei de armurariu) are rolul de a îmbunătăți funcția hepatică prin reducerea inflamației și a eventualelor leziuni de la nivelul ficatului. De cealaltă parte, extractul de frunze de anghinare sporește producția de bilă, ce duce la eliminarea toxinelor din ficat.

Rețete de regim potrivite pentru  sănătatea ficatului și fierii

Multe diete sănătoase te pot ajuta fie să slăbești, fie să-ți echilibrezi corect organismul, însă unele au beneficii suplimentare pentru sănătatea ficatului. ”Cercetările au arătat că dieta mediteraneană este printre cele mai sănătoase alegeri atât pentru pierderea kilogramelor în plus, cât și pentru promovarea sănătății ficatului”, a menționat pentru publicația online healthline.com dr. Maya Balakrishnan, asistent profesor în medicină și gastroenterologie la Baylor College of Medicine din Houston, Texas (SUA).

Deși există mai multe versiuni ale dietei mediteraneene, în general, aceasta se axează pe consumul de fructe, legume, nuci, semințe, cereale integrale, pește, fructe de mare, ulei de măsline.

În cât timp se vindecă steatoza hepatică

Fiecare organism este diferit, iar timpul de vindecare în cazul ficatului gras diferă și el de la persoană la persoană. Bineînțeles, acest lucru este influențat și de schimbările pe care persoanele afectate le aduc în stilul lor de viață. Este clar că pentru o perioadă de minimum șase luni se va ține regim alimentar, însă ar fi bine ca această dietă (sau măcar o parte din ea) să devină permanentă.

Nu încerca să grăbești lucrurile, ci urmează regulile și indicațiile medicului și/sau nutriționistului. Ai răbdare în lupta cu kilogramele în plus, dacă e cazul, căci transformările în bine nu vor apărea peste noapte, ci vor fi rodul acțiunilor tale realizate pentru binele propriului organism. 

Totul se învârte în jurul a două verbe esențiale: a reduce vs. a adăuga. Redu din stresul cotidian. Adaugă un hobby în viața ta. Redu din alimentele nocive (zahăr, fast food, semipreparate, etc.). Adaugă în dietă mai multe legume verzi, nuci, semințe, carne albă. Redu cantitatea de alcool. Adaugă un plus de hidratare (apă, ceaiuri, shake-uri, sucuri naturale, apă enzimatică, etc.). Redu orele petrecute în fața device-urilor care te suprasolicită (laptop, telefon, etc.). Adaugă o siestă sau ore în plus la somnul de noapte. Redu agitația și adaugă un strop de răbdare și încredere că lucrurile se vor rezolva în beneficiul tău.

Referințe: