Virusul gripal este unul dintre cele mai controversate subiecte de sezon, dar mai înainte de a-l diseca și a vedea cum stă treaba cu gripa sezonieră, hai să vedem, foarte pe scurt, ce sunt virusurile și care sunt caracteristicile lor generale. Se știe despre virusuri că sunt agenți infecțioși extrem de mici (dimensiunea lor este exprimată în nanometri/nm), vizibili doar la microscopul electronic (tocmai pentru că au între 20 și 300 nm, iar bolile care apar în urma acțiunii lor poartă denumirea generică de viroze.
”Virusurile sunt strict intracelulare, utilizând resursele energetice ale celulei gazdă în vederea realizării ciclului lor replicativ. Sunt insensibile la acțiunea antibioticelor, iar administrarea interferonilor induce la nivelul celulelor neparazitare o stare antivirală care le face rezistente la infecție.” (dr. Monica Moldoveanu)
Partea virală poartă denumirea de virion. Acesta este alcătuit dintr-un miez de acid nucleic, ADN sau ARN și din învelișuri de natură proteică. Genomul viral este alcătuit dintr-un singur tip de acid nucleic: fie ARN, fie ADN (niciodată nu apar ambele la același virus). Spre deosebire de bacterii, virusurile nu se pot înmulți prin diviziune, fiind dependente de o gazdă pentru a se reproduce. Cu alte cuvinte, ne putem referi la virus ca la un parazit. El are nevoie de o gazdă vie și abia atunci când se folosește de celulele corpului acesteia se poate replica. În afara celulei gazde, virusul este inert.
Ce este virusul gripal
Virusul gripal (familia Orthomyxoviridae) reprezintă un ribovirus de formă sferică cu un diametru cuprins între 80-120 nm. Se disting două structuri antigenice specifice la suprafața virusului gripal, și anume hemaglutinina/H care ajută virusul să se atașeze de celula gazdă și neuraminidaza/N responsabilă cu pătrunderea virionului în celula gazdă și cu eliberarea particulelor virale din celulă după multiplicare. Modificările care se produc în cadrul acestor două structuri determină diferitele tulpine ale unui virus. Există 18 subtituri de hemaglutinină / H1 – H18 și 11 subtipuri de neuraminidază / N1 – N11. Această variație antigenică se regăsește la virusurile gripale de tip A, respectiv de tip B.
Tipuri de virusuri gripale
Britanicii au o vorbă: ”easy like ABC” care se traduce prin ”foarte ușor”. Din păcate, aceasta nu se aplică în cazul virusurilor gripale, prin care nu treci foarte ușor, cu excepția, poate, a virusului gripal de tip C.
Așadar, există trei tipuri de virusuri gripale care afectează organismul uman, notate simplu cu primele litere din alfabet: A, B, C. Primele două, virusurile gripale de tip A și de tip B sunt cele responsabile de epidemiile de gripă sezonieră, în timp ce la polul opus se situează virusul de tip C, cu o variație antigenică insignifiantă, care provoacă doar forme ușoare de boală și doar sporadic mici epidemii locale.
Virusul gripal de tip A cu o variație antigenică majoră este cel mai des întâlnit și se știe despre el că poate afecta toate categoriile de vârstă producând îmbolnăviri severe și nu doar atât: este virusul responsabil cu pandemiile și epidemiile extinse. Spre deosebire de virusurile gripale B și C care sunt întâlnite doar la oameni, virusul gripal de tip A a fost izolat și la mamifere și păsări. Virusul gripal de tip B, cu o variație antigenică minoră, afectează în mod special copiii și produce îmbolnăviri ușoare, deși poate determina epidemii locale și regionale.
De reținut: tulpina A este responsabilă pentru toate pandemiile de gripă umană existente până în prezent. Tulpina A prezintă mai multe subtipuri, clasificate în funcție de ce tipuri de combinație de proteine H / Hemaglutinina și N / Neuraminidază au în ele (deși există circa 200 de combinații posibile, doar câteva dintre acestea au dus către epidemii sau pandemii de gripă). Chiar dacă prima pandemie de gripă documentată datează de pe la 1580, abia cu pandemia din 1891 (Rusia) lucrurile au fost mai bine înțelese. Cea mai mortală pandemie de gripă din toate timpurile a fost cea de ”gripă spaniolă” – tulpină H1N1 venită de la păsări (care, de fapt, a venit din Statele Unite) – perioada 1918 – 1919. Astfel, în ultimii 140 de ani au fost patru pandemii de gripă, din fericire nu toate la fel de mortale ca ”gripa spaniolă”. În ordine cronologică, lucrurile stau în felul următor: pandemia rusească (1891), gripa spaniolă/1918-1919, 1957 și 1968 – aceste două ultime perioade au ca punct de plecare Asia.
Considerente de luat în calcul despre gripa sezonieră
Din păcate, încă mai există persoane care au tendința să subestimeze gripa care, culmea, este una dintre bolile infecțioase care face ravagii în rândul populației din întreaga lume. Gripa este una dintre cele mai frecvente infecții acute ale aparatului respirator. Virusul gripal circulă nestingherit pe tot globul, infectând, de la an la an, până la 15% din populație. Chiar dacă boala nu se manifestă la fel în toate situațiile, există circa 5 milioane de cazuri care necesită spitalizare sau la care apar complicații. Din păcate, cei mai vulnerabili dintre aceștia – numărul lor fiind în jur de 650.000, mor anual.
De reținut: gripa este o afecțiune severă care, anual, în special între lunile noiembrie – aprilie (vorbim de țara noastră), afectează aproximativ 30% din populație. Un astfel de episod gripal poate pune în pericol viața persoanelor care suferă de boli cronice, persoanelor trecute de 65 de ani, copiilor și femeilor însărcinate.
Cum se transmite virusul gripal și care este perioada de incubație
Cel mai frecvent, virusul gripal se transmite destul de rapid, de la om la om, prin aer, prin picăturile micuțe de salivă (denumite Pflugge) eliminate în timpul strănutului, episoadelor de tuse și chiar în timpul vorbirii. Acestea ajung destul de rapid în sistemul respirator al gazdei. Aici, scopul virusului este să intre în celulele din corp și să se multiplice. Mai rar, dar nu imposibil, gripa se poate transmite și prin obiectele contaminate, prin suprafețele pe care oamenii le ating sau prin secrețiile de pe mâini.
Persoanele adulte care au gripă sunt contagioase cu o zi înainte de apariția simptomelor și până la circa șapte zile după aceea. Persoanele cu o imunitate scăzută, dar și copiii, pot fi contagioase pentru o perioadă mai lungă de timp.
În mod normal, perioada de incubație variază între 1 și 5 zile. Ideal este ca la apariția primelor simptome – pe care le detaliem ceva mai jos – persoanele în cauză ar trebui să se prezinte la cabinetul medicului de familie. Luată din pripă, boala nu va degenera în complicații severe care pot duce către un final nefericit în cazul în care rămân netratate.
De reținut: cei mai expuși la a se alege cu o gripă sunt copiii, persoanele în vârstă, bolnavii cronici, persoanele cu o imunitate scăzută, bolnavii cu infecție HIV – SIDA și pacienții aflați sunt terapie cu imunosupresoare.
Gripa sezonieră – simptomatologie
Tabloul clinic al gripei se derulează după niște simptome generale care cuprind starea de moleșeală și astenia, febra însoțită, de cele mai multe ori, de frisoane, dureri de cap, dureri musculare (mialgii)/articulare (artralgii), tuse (de obicei tuse uscată), strănut, dureri în gât (disfagie), obstrucție nazală, rinoree/secreții nazale apoase. În cazul celor mai tineri pacienți, în cazul copiilor, pot apărea vărsături, stări de greață și diaree. Însă aceasta este o simptomatologie generală, de manual. Nu toate persoanele care se infectează cu virusul gripal au parte de aceleași simptome. Unele chiar nu fac febră sau nu prezintă dureri de articulații/mușchi, ci pot avea doar simptome ușoare. Pe de altă parte, există persoane care pot avea simptome severe, mai ales cele care deja au o altă afecțiune (astm, de exemplu). La fel și persoanele cu o imunitate scăzută sau femeile însărcinate (trimestrul II / III de sarcină) pot resimți la un nivel mult mai acut stările generate de virusul gripal.
Există situații în care boala devine mai severă, fie din cauza acțiunii virusului gripal, fie ca urmare a unei infecții secundare, de obicei bacteriene, cu Streptococcus pneumoniae sau Staphylococcus aureus. Acest lucru provoacă, de obicei, pneumonie. Severitatea și complicațiile bolii pot duce la apariția encefalitei sau a miocarditei, acestea putând fi fatale.
De reținut: în afară de riscul crescut de îmbolnăvire corelat cu vârsta (copii/seniori), riscul de apariție a complicațiilor este ridicat pentru persoanele de orice vârstă dar care au deja afecțiuni medicale cronice, cum ar fi: diabet, bronșită cronică, boala coronariană, boli hepatice, afecțiuni hematologice, obezitate morbidă, afecțiuni genetice, insuficiența renală cronică, afecțiuni neurologice sau handicap fizic, afecțiuni și tratamente care suprimă funcția imunitară (chimioterapia).
Recomandări Nutrific pentru întărirea imunității:
Pentru a dobândi un sistem imunitar solid, care poate face față infestării cu virusul gripal, este potrivită toată gama Nutrific Apiterapie, care include: capsulele API Formula Imunitate, Bio Propolis, Polen 500 mg, Păstură. Li se alătură Vitamina C 1000 mg, Mega Vita-Mine Formula, Zinc Gluconat 30 mg, Echinaceea Indiană.
Unul dintre cele mai vechi și cunoscute, dar și mai renumite remedii pentru întărirea imunității și pentru lupta împotriva virusul gripal este propolisul. Studiile și cercetările desfășurate de-a lungul timpului adeveresc faptul că propolisul joacă rolul de antibiotic natural, funcționând ca un remediu eficient și în cazul tusei care apare în bolile infecțioase. Suplimentul Bio Propolis din gama Nutrific Apiterapie este destinat unei bune funcționări a organismului, sprijinind activitatea acestuia prin rolul tonifiant și regenerant. Conform studiilor și plecând de la indicațiile terapeutice ale ingredientelor (extract de propolis, extract de piper negru/Bioperină), suplimentul Bio Propolis se recomandă în caz de imunitate scăzută, dar și pentru sănătatea tractului respirator și a cavității bucale. Grație efectelor sale antivirale și antimicrobiene, propolisul susține îndeaproape creșterea imunității organismului, stimulând producția de anticorpi și creând condițiile necesare unei bune absorbții a nutrienților în organism.
Teste de laborator necesare pentru a pune un diagnostic corect
Diagnosticul de gripă nu se pune doar plecând de la simptomele cu care te confrunți, ci există și teste de laborator care ajută la a pune un diagnostic eficient:
- detecție virus influenza A & B – antigen – care este un test de screening ce ajută la diagnisticare. Testul e lejer, se recoltează o probă de secreție nazală cu ajutorul unui tampon simplu, iar rezultatul se eliberează în aceeași zi;
- virus influenza A & B serologie – anticorpii specifici virusului gripal din se pot fi determinați sub forma unor niveluri totale de anticorpi sau pot fi identificați în subcategorii de anticorpi IgA, IgM, IgG.
Cum se tratează eficient gripa
În primul rând, pentru persoanele care suferă din pricina gripei, se impune repaosul la pat, izolarea și hidratarea permanentă. Ca și tratament simptomatic, se vor utiliza, la recomandarea medicului de familie, bineînțeles, antipiretice și antialgice (care îmbunătățesc starea generală prin reducerea febrei și diminuarea durerilor musculare), antitusive și expectorante, plus decongestionante nazale. Antiviralele sunt foarte bune dacă sunt administrate în primele 48 de ore de la debutul simptomelor.
De reținut: dacă nu apar complicații (pneumonie, otită, sinuzită, etc.) manifestările gripei durează până la o săptămână, iar în perioada de convalescență mai pot persista episoadele de tuse moderată, un pic de febră și slăbiciunea musculară sau stările de oboseală.
Cum poate fi prevenită gripa
Prevenția rămâne de bază, iar dacă vrei să te ferești cât poți de mult de gripa sezonieră, iată ce să faci:
- evită contactul apropiat (îmbrățișat, strâns de mână, etc.) cu persoanele bolnave de gripă;
- evită zonele aglomerate;
- evită statul în frig și umezeală;
- întărește-ți sistemul imunitar cu ajutorul suplimentelor Nutrific;
- conștientizează importanța vitaminelor și introdu astfel de suplimente în rutina zilnică alături de o alimentație corectă și sănătoasă;
- ia măsuri de igienă: spală-te cât mai des poți pe mâini cu apă caldă și săpun sau folosește dezinfectant pe bază de alcool;
- evită să-ți atingi nasul, gura și ochii, căci germenii se pot răspândi dacă ai atins anumite suprafețe contaminate;
- evită stresul pe cât de mult poți, fă mișcare și hrănește-te sănătos;
- apelează la vaccinul antigripal pentru imunizare.
De reținut: Te-ai pricopsit cu o gripă de sezon? Nu o da și altora! Dacă ești bolnav, ia-ți concediu medical sau scutire pentru la școală/facultate și stai acasă, de preferat în pat, comod, la odihnă. Strănută și tușește acoperindu-ți gura și nasul cu un șervețel/cu o batistă, iar dacă ești nevoit să ieși din casă poartă o mască chirurgicală. Spală-te pe mâini și folosește un produs dezinfectant pe bază de alcool. Urmează sfaturile primite de la medicul curant. Ia antiviralele prescrise și hidratează-te, mai ales dacă ai temperatură.
În loc de concluzie, câteva lucruri interesante din ”istoria gripei”
Știai că…
…în anul 412 î.Chr a avut loc prima epidemie de gripă? Aceasta a afectat întreaga Grecie și apoi s-a extins pe tot continentul european.
… o mare epidemie de gripă a avut loc și în perioada Evului Mediu, iar din anul 1173 datează primele rapoarte medicale cu descrieri ale simptomatologiei maladiei?
…într-un singur an, gripa spaniolă (1918 – 1919) a făcut mai multe victime decât ciuma bubonică în patru ani (1347 – 1351) și decât cele două Războaie Mondiale la un loc, fiind considerată, la vremea respectivă și mult timp după aceea un dezastru global?
…prima pandemie de gripă din acest secol a fost declarată de către OMS/Organizația Mondială a Sănătății în luna iunie a anului 2009? Aceasta a fost cauzată de virusul gripal A(H1N1) în urma căruia au fost semnalate rate mari de îmbolnăvire la copii și adulți tineri și rate mai scăzute la persoanele cu vârsta de 60 + ani în comparație cu gripa sezonieră. Din fericire, pentru mulți dintre cei care s-au îmbolnăvit, situația a fost relativ ușoară, cu simptome asemănătoare gripei de sezon.
Știi care e legătura dintre gripa spaniolă și Guillaume Apollinaire? Celebrul poet a supraviețui celor patru ani de război, după ce a fost grav rănit la Verdun, și a murit cu doar două zile înainte de armistițiu, după ce a căzut victimă epidemiei de gripă spaniolă. Avea doar 38 de ani. (sursă: ”Decese neobișnuite. 100 de povești adevărate”, John Mac, Sandrine Brugot și Marion Ambrosino)
***
Gripa este un inamic tăcut și imprevizibil, cu care nu e de glumit. Vestea bună e că soluții pentru prevenirea ei există, la fel cum există și metode eficiente de tratament. Dar până la tratament, distanțarea de persoanele deja afectate, evitarea spațiilor aglomerate, creșterea imunității și vitaminizarea organismului, vaccinarea antigripală, adoptarea unui stil de viață sănătos, banalul spălat pe mâini, fac parte dintr-un fel de trusă de protecție pe care ar fi bine să o ai în vedere mai ales atunci când se apropie sezonul rece. Ai grijă de tine și de starea ta de bine!
Sursă foto: canva
Surse de inspirație:
https://www.ecdc.europa.eu/en/seasonal-influenza
https://www.ecdc.europa.eu/en/seasonal-influenza/facts/factsheet
”Virusologie, bacteriologie și parazitologie pentru asistenți medicali”, dr. Monica Moldoveanu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Peplomer
