Statistica în ceea ce privește afecțiunile cardiovasculare în rândul românilor nu este deloc încurajatoare. Din păcate, bolile aparatului circulator rămân principala cauză de deces din țara noastră. Conform rapoartelor realizate în această direcție de către organismele calificate, numărul deceselor cauzate de infarctul miocardic în România este mai mare decât media europeană. Tot conform statisticilor, se pare că 1 din 5 pacienți care supraviețuiesc unui infarct miocardic vor suferi un alt eveniment cardiac, într-un interval de timp relativ scurt, cauza principală a acestui fapt fiind aceea că pacienții revin la stilul de viață nociv practicat anterior infarctului.
Chiar dacă rândurile de mai sus sună foarte descurajator, vestea bună e că prevenția este esențială și ține de fiecare în parte să o aplice în dreptul său. Într-adevăr, ereditatea, sexul și vârsta nu pot fi influențate, în schimb factorii de risc precum alimentația nepotrivită, diabetul, consumul de tutun/alcool, sedentarismul, stresul, obezitatea, hipertensiunea arterială, colesterolul LDL ridicat, pot fi preîntâmpinați.
Ce este infarctul MINOCA/Myocardial Infarction with Non-Obstructive Coronary Arteries/ Infarctul miocardic cu artere coronare non-obstructive sau Infarctul miocardic cu artere coronare permeabile
Potrivit specialiștilor, MINOCA – Infarctul Miocardic cu artere coronare non-obstructive este influențat de un grup eterogen de tulburări vasculare sau miocardice. Este o condiție dificil de diagnosticat, întâlnită cu precădere în rândul persoanelor tinere, mai ales în rândul femeilor. Ce este surprinzător în cazul MINOCA e că factorii de risc care influențează majoritatea bolilor cardiovasculare (diabet, hipertensiune, colesterol crescut, etc.) nu sunt semnalați în acest caz.
Care sunt factorii de risc în cazul infarctului miocardic cu artere coronare non-obstructive
După cum notam anterior, se pare că femeile sunt mai predispuse la MINOCA decât bărbații. Studiile relatează că femeile sunt de cinci ori mai expuse de a suferi un infarct MINOCA, în comparație cu bărbații, iar vârstele la care acest lucru se petrece nu sunt foarte înaintate, ba dimpotrivă. Probabil te vei întreba: dacă problemele de sănătate precum obezitatea, fumatul, colesterolul crescut, hipertensiunea arterială nu influențează declanșarea infarctului MINOCA, atunci care ar putea fi factorii de risc? Cardiologii sunt de părere că printre factorii de risc ai MINOCA s-ar număra: anemiile, problemele legate de coagularea sângelui, cancerul, depresia, afecțiunile autoimune, disfuncțiile tiroidiene, dereglările hormonale, bolile infecțioase, aritmii cardiace.
Cauzele MINOCA
Conform statisticilor, MINOCA reprezintă aproximativ 10% din sindroamele coronariene acute. Cauzele MINOCA sunt multiple și, în funcție de mecanismul patologic, pot fi clasificate în epicardice (placă instabilă nedetectabilă la angiografie, spasm epicardic și disecție coronariană) și microvasculare (cauze intrinseci – spasm microvascular, sindrom Takotsubo, embolism coronarian și cauze extrinseci – miocardită).
Infarctul MINOCA – principalele simptome
Simptomele MINOCA sunt foarte asemănătoare cu cele ale unui atac de cord:
- senzația de presiune și durere persistentă la nivelul pieptului;
- durerea care este resimțită în braț și care se poate întinde înspre gât, maxilar sau chiar spate;
- respirație îngreunată sau șuierătoare însoțită (sau nu) de tuse;
- transpirație abundentă;
- greață și vărsături;
- amețeală;
- atac de panică.
În situația în care aceste simptome sunt prezente, se impune cât mai urgent un consult medical de specialitate.
Infarctul MINOCA – criterii de diagnosticare
Este foarte important să se descopere cauzele certe ale bolii, iar pentru ca acest lucru să fie posibil se impun mai multe teste și investigații medicale, cele mai importante de pe listă fiind următoarele:
- coronarografia;
- ecografia cardiac;
- ventriculografia cardiacă;
- electrocardiograma;
- RMN/Rezonanța Magnetică Nucleară.
Cum se poate preveni și trata infarctul MINOCA
În ceea ce privește tratamentul MINOCA, recomandările medicilor sunt personalizate pentru fiecare caz în parte în funcție de cauzele care au dus la declanșarea problemei. De obicei, schemele de tratament includ administrarea de statine și beta-blocante, inhibitori ECA, blocante ale canalelor de calciu, blocanți ai receptorilor de angiotensină, acid acetilsalicilic.
Povestea Ritei Conrad sau despre viața cu MINOCA
Rita Conrad își lua rămas bun de la prieteni în parcarea unui restaurant mexican când a început să se simtă o oboseală accentuată și un disconfort în zona pieptului. Era 10:30 P.M. într-o seară de joi, așa că a presupus că se simte așa din cauza orei târzii și a cinei destul de picante. Însă, când a ajuns acasă, a început să simtă disconfort și în spate, umeri și piept.
„Nu a fost o durere ascuțită, ca un junghi”, își amintește ea „ci mai degrabă ca o gheară în piept, destul de incomodă”.
Apoi, starea de disconfort s-a accentuat, soțul a vrut să o ducă la spital, însă Rita a insistat că era de la oboseală, a luat o aspirină și s-a întins. Simptomele au încetat și, în cele din urmă, femeia a adormit.
Rita care, la momentul respectiv avea 51 de ani, și era o femeie sănătoasă, nu știa că tocmai suferise de acest tip neobișnuit de atac de cord numit MINOCA, ce dă bătăi de cap medicilor și le afectează mai des pe femei, decât pe bărbați.
***
După cum notam mai sus, MINOCA înseamnă infarct miocardic cu artere coronare non-obstructive. Așa cum sugerează și numele, este un tip de atac de cord fără blocaje (obstrucții) în principalele artere coronare. O afecțiune înrudită, numită INOCA (ischemie cu artere coronare neobstrucționate), are multe dintre aceleași simptome, însă fără prezența atacului de cord propriu-zis.
De obicei, în momentul în care diagnostichează un atac de cord, medicii caută blocaje în arterele coronare principale. Dacă acestea există, medicii folosesc diverse metode (cum ar fi operația de bypass, angioplastia sau stenturile) pentru a restabili fluxul sanguin. Apoi prescriu medicamente, recomandă modificări semnificative ale stilului de viață, schimbarea dietei, introducerea exercițiilor fizice, toate acestea pentru a preveni formarea mai multor plăci arteriale și cheaguri.
Rita, protagonista articolului publicat pe portalul WebMD avea deja un stil de viață sănătos. Era vegetariană, se bucura de o tensiune arterială și de un colesterol în limite normale, făcea multă mișcare, iar în familia sa nu existau antecedente de afecțiuni cardiace.
A doua zi după incidentul descris anterior, Rita a mers la medicul de familie pentru a-i relata episodul. Acesta i-a spus că cel mai probabil suferise un atac de cord, iar cea mai bună decizie ar fi să meargă la urgențe. Ulterior, un test de sânge care a arătat niveluri crescute ale proteinei denumită troponină a confirmat părerea medicului. Rita a fost internată și i s-a făcut o angiografie, adică un test de imagistică în care sunt utilizate razele X pentru a putea fi vizualizate vasele de sânge. Surpriză: în arterele coronare principale nu era niciun semn de placă!
***
Potrivit medicului C. Noel Bairey Merz, director al Centrului de Cardiologie pentru femei Barbra Streisand de la Cedars-Sinai Medical, Los Angeles, MINOCA poate reprezenta până la 25% – 30% din toate atacurile de cord la femei (și mai puțin de 10% la bărbați). Simptomele MINOCA sunt aceleași cu cele ale unui atac de cord clasic care se întâmplă la cineva cu boală coronariană. În cazul MINOCA, în urma investigațiilor nu se găsesc blocaje în arterele coronare principale și deseori pacienții părăsesc spitalul nesiguri cu privire la ce a cauzat atacul lor de cord MINOCA și cum vor putea să prevină altul, pe viitor.
***
În următorii trei ani, Rita Conrad se pare că a mai avut vreo 20 de episoade similare, însă niciunul nu a fost la fel de serios ca primul și, din câte i s-a spus, nu au fost atacuri de cord propriu-zise. A mai vizitat de trei ori camera de urgență, dar după ce a fost trimisă acasă, cum s-a întâmplat și prima oară, a încetat să meargă.
Ulterior, a luat legătura cu un cardiolog care a suspectat spasme în peretele arterei coronare și i-a prescris nitroglicerină pentru durerea în piept (angină pectorală). În cele din urmă, ea și-a părăsit locul de muncă deoarece se temea că stresul ar putea contribui la starea sa.
„Mi-am spus: ei bine, asta e ceva cu care va trebui să trăiesc”, a mărturisit Rita.
***
Consecințe?
La fel cum s-a întâmplat în cazul Ritei Conrad, atât MINOCA, cât și INOCA (ischemie cu artere coronare neobstrucționate) pot afecta grav viața unei persoane.
Iată concluziile unui sondaj publicat în ianuarie 2023, din care au făcut parte 297 de persoane dintr-un grup internațional de sprijin pentru pacienții cu INOCA:
- 34% au trăit cu simptome de durere în piept, presiune sau disconfort cu mai mult de 3 ani înainte de diagnosticul INOCA;
- 78% au fost informați, la un moment, dat că simptomele lor nu au legătură cu inima;
- 75% și-au redus programul de lucru sau au încetat să lucreze din cauza stării de sănătate;
- aproximativ 70% au spus că sănătatea lor mintală și perspectivele de viață au scăzut;
- Mai mult de jumătate (54%) au spus că simptomele le-au afectat negativ relația cu partenerul de viață.
Ce spun medicii și studiile făcute de ei că s-ar întâmpla la nivelul inimii în cazul MINOCA
Medicul cardiolog Harmony Reynolds de la NYU Langone Health și colegii săi au studiat recent vasele de sânge a 301 femei care au avut atacuri de cord. În studiul lor, publicat în 2021, aceștia au adoptat o abordare diferită. În loc să folosească angiografia tipică pentru a căuta placa arterială, au folosit diferite forme de imagistică cu rezoluții mai mari. Acest lucru le-a permis să privească dincolo de arterele coronare principale și să caute probleme în altă parte. Cu 85% dintre pacienții cu MINOCA în studiu, aceștia au putut atribui atacurile de cord plăcilor de dimensiuni reduse și cheagurilor din vasele de sânge mai mici.
„Sistemul arterial seamănă foarte mult cu un copac”, spune dr. Harmony Reynolds. „Are trunchiuri mari și ramuri din ce în ce mai mici. Dacă se formează un cheag în trunchi, acesta poate fi transportat într-o ramură mai mică. Dacă cheagul este suficient de mare, poate distruge întreaga ramură și poate ucide o mică parte a inimii, a mușchiului. Asta bănuim că se întâmplă în cazul unor pacienți MINOCA.”
Pacienților cu infarct miocardic cu artere coronare non-obstructive li se spune adesea: „Nu ați avut un atac de cord”, notează Reynolds. „Studiul nostru arată că de cele mai multe ori acest lucru nu este corect. Diagnosticele greșite pot pune viața în pericol. În circa patru ani după ce cineva are un eveniment MINOCA, există o probabilitate de 13% să moară din orice cauză și o una de 7% să aibă un alt atac de cord.”
De ce cauzele de MINOCA sunt în continuă creștere?
Ceea ce acum se cunoaște drept MINOCA – Infarctul Miocardic cu artere coronare non-obstructive, a fost descris pentru prima dată cu zeci de ani în urmă. Scriind în Arhivele de Medicină Internă din 1939, doi medici din New York au notat rapoarte despre autopsii ale pacienților cu atac de cord cu boală arterială coronariană minimă sau deloc. Există două motive principale pentru care se discută mai mult acum despre MINOCA:
- în primul rând, noile tehnologii, cum ar fi testele cu troponină de înaltă sensibilitate, sunt mult mai bune în detectarea atacurilor de cord mici. Dar sistemele de imagistică disponibile în majoritatea spitalelor nu rezolvă mare lucru și de aceea medicii sunt nedumeriți cu privire la nivelurile ridicate de troponine care indică un atac de cord și angiografiile care arată arterele coronare clare;
- în al doilea rând, stereotipurile vechi despre persoanele care suferă de boli de inimă s-au schimbat. Acum se știe că afecțiunile cardiace reprezintă principala cauză de deces pentru bărbați și femei deopotrivă. Nu cu mult timp în urmă, atacurile de cord erau considerate în mod incorect un lucru… masculin, iar femeile care căutau îngrijire medicală pentru simptome similare erau adesea respinse. Li se spunea că suferă din pricina nervilor și li se prescria multă odihnă. Medicii și grupurile de suport au lucrat mult pentru a corecta aceste concepții greșite. Pe măsură ce tot mai multe femei înțeleg mesajul, crește numărul celor care se prezintă la urgențe cu probabilitatea unui atac de cord.
„Azi, când o femeie vine la camera de urgență plângându-se de dureri în piept, este mai probabil ca acum 20 de ani să i se facă rapid un EKG și un test de troponină din sânge”, spune cardiologul Bairey Merz de la Cedar-Sinai.
Cercetătorii nu sunt siguri de ce MINOCA și INOCA sunt mai frecvente la femei decât la bărbați. Medicii Reynolds și Bairey Merz bănuiesc că acest lucru s-ar putea datora hormonilor, terapiei hormonale sau simplului fapt că femeile sunt fizic mai mici, în medie, decât bărbații. Inimile și vasele de sânge ale femeilor sunt de obicei mai mici, astfel încât blocajele arteriale și cheagurile care nu pot apărea la imagistica convențională pot provoca mai multe daune.
Însă nu toate cazurile MINOCA și INOCA sunt cauzate de acumularea și ruperea plăcilor în arterele mici ale inimii. Toată lumea are o placă, dar când este situată în arterele mici, ocupă mai mult spațiu disponibil. Există și alte cauze potențiale. De exemplu, interiorul peretelui unei artere se poate rupe și poate provoca un blocaj care se simte ca un atac de cord clasic. Aceasta este cunoscută sub denumirea de disecție spontană a arterei coronare.
Alteori, vasele de sânge pot avea spasme, ceea ce întrerupe fluxul sanguin normal și produce simptome asemănătoare atacului de cord. Totuși, alte cauze potențiale includ miocardita (o inflamație a mușchiului inimii) și cardiomiopatia de stres (o reacție la un val de adrenalină). Medicii Reynolds și Bairey Merz își încurajează colegii cardiologi să ia în considerare toate aceste posibilități atunci când un pacient (fie că este femeie, fie că este bărbat) cu artere deschise are un atac de cord sau dureri cronice în piept.
***
După ce ani de zile nu i s-a atribuit un diagnostic precis, Rita Conrad urmărea întâmplător un interviu cu medicul Purvi Parwani, director al Clinicii pentru sănătatea inimii femeilor de la ”Loma Linda University” din California.
„Am rămas surprinsă când, în timpul interviului, respectivul medic mi-a descris exact simptomele”, spune Rita. Ea și-a făcut rapid o programare pentru a se întâlni cu dr. Parwani care a diagnosticat-o cu MINOCA, având drept cauză o angină vasospastică (spasm arterial) și i-a prescris medicamente (ranolazină) pentru a o gestiona.
”Acum, situația mea este mult mai bună în ceea ce privește sănătatea inimii. Episoadele de MINOCA au scăzut dramatic. Lucrez din nou și călătoresc împreună cu soțul meu. Cu alte cuvinte, trăiesc și mă bucur de viață, fără teamă!” (Rita Conrad)
În loc de concluzie
În loc de concluzie îndrăznim să repetăm un îndemn pe care l-am notat mai sus: în situația în care ai o senzație accentuată de presiune și durere persistentă la nivelul pieptului, durere care este resimțită în braț și care se poate întinde înspre gât, maxilar sau chiar spate, respirație îngreunată sau șuierătoare însoțită (sau nu) de tuse, transpirație abundentă, greață și vărsături, amețeală, mergi imediat la camera de urgență pentru un consult medical de specialitate. De asemenea, un stil de viață din care fac parte alimentația care favorizează sănătatea inimii, administrarea suplimentelor alimentare de calitate, activitatea fizică practicată frecvent, gândurile optimiste, grija pentru propria stare de bine, are toate șansele să țină bolile la distanță.
Referințe:
https://www.romanianjournalcardiology.ro/ :
”Ghidul Societăţii Europene de Cardiologie pentru managementul infarctului miocardic acut cu supradenivelare de segment ST – 2017”
”Finding the specific etiology in myocardial infarction with non-obstructive coronary arteries disease (MINOCA) and the best therapeutic approaches – a case report”
MINOCA de la A la Z – https://www.acc.org/latest-in-cardiology/articles/2022/01/05/17/41/minoca-from-a-to-z
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6151970/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7270909/
https://www.webmd.com/heart-disease/story/MINOCA-heart-attack
