Probabil una dintre cele mai des întâlnite expresii ale timpurilor actuale, atunci când vine vorba despre sănătate, este ”am colesterolul mărit”. O expresie care, percepută mot-à-mot, trezește îngrijorare și impune o schimbare a stilului de viață. Dacă te confrunți și tu cu această situație sau cunoști pe cineva cu o problemă similară și vrei să-l ajuți, nu intra în panică. Mai întâi documentează-te despre ce este colesterolul și care este rolul său în organismul uman, căci are un rol pozitiv, după cum vei afla din rândurile de mai jos. Vezi care sunt diferențele dintre așa-numitul colesterol bun și cel rău. Dacă ai colesterolul mărit, ce regim alimentar este indicat în această situație? Poți lua suplimente alimentare care să te ajute? Descoperă toate acestea citind în continuare articolul pe care ți l-am pregătit. Iar dacă nu ai nicio problemă de acest gen, tot ai de câștigat, căci vei fi informat și, pe viitor, vei știi ce ai de făcut pentru propria stare de bine.
Ce este colesterolul și ce rol joacă în organism
Colesterolul este o substanță chimică întâlnită în organismul uman și, chiar dacă numai la auzul termenului ”colesterol” avem o tresărire de teamă, adevărul e că acesta este ne este indispensabil, nu putem trăi fără el. Organismul uman folosește colesterolul pentru fabricarea enzimelor digestive, dar și pentru o varietate de hormoni și pentru învelișul protector din jurul nervilor. Circa 80% din colesterolul din sânge este fabricat de organism în special în ficat. Alimentația contribuie cu aproximativ 20% la producerea de colesterol. Iată explicația de ce nu este suficient doar un regim alimentar pentru scăderea nivelului de colesterol, mai ales în cazul persoanelor care au o tendință genetică mai pronunțată de a produce prea mult colesterol. E adevărat, totuși, că alimentația corectă va scădea nivelul colesterolului din sânge cu circa 6 procente sau chiar ceva mai mult dacă se apelează la restricții alimentare extreme.
Iată și alte aspecte pozitive pentru care colesterolul este responsabil într-o mare măsură:
- reglează vâscozitatea fluidelor celulare (a sângelui) și menține integritatea celulară;
- ajutor în sinteza bilei;
- metabolismul vitaminelor solubile (A, D, K, E);
- precursor al reacțiilor de sinteză a hormonilor steroidici (cortisol, aldosteronă în glandele suprarenale) și hormonilor sexuali (progesteron, estrogen, testosteron);
- ajutor la nivelul sinapselor cerebrale și pentru întărirea sistemului imunitar.
După cum notam la începutul articolului, se creează o stare de panică în jurul expresiei ”am colesterolul mărit”, însă nu mereu aceasta are un fundament solid și nu întotdeauna un colesterol crescut duce la instalarea unei afecțiuni cardiace. Mai întâi, trebuie înțeles că nu tot ceea ce numim ”colesterol” are un rol negativ. Iar acest lucru se întâmplă deoarece există ceea ce numim colesterol bun.
Colesterol bun și colesterol rău
Chiar dacă este un singur fel de colesterol, acesta poate fi diferențiat în funcție de proteinele care-l transportă. De aceea, specialiștii se referă la colesterol HDL sau colesterol bun și colesterol LDL sau colesterol rău.
Colesterolul total este alcătuit din colesterolul bun, HDL (prescurtarea vine din limba engleză, de la high density lipoproteins/lipoproteine cu densitate redusă) și colesterol rău, LDL (low density lipoproteins/lipoproteine cu densitate scăzută). Lipoproteinele reprezintă o combinație dintre proteine și grăsimi (lipide) care au caracter hidrofil, jucând un rol important în metabolism (transportul de lipide în țesuturi și în sânge).
La exteriorul celulelor lipoproteinice se află un strat de fosfolipide. Acestea conțin colesterol liber plus apolipoproteine (molecule proteice). În interiorul lipoproteinelor, se regăsesc trigliceridele, esteri de colesterol și de alte substanțe hidrofobe. În funcție de conținutul de proteine, trigliceride, colesterin și fosfolipide, lipoproteinele sunt grupate în: lipoproteine cu densitate foarte scăzută, lipoproteine cu densitate mică, lipoproteine de densitate mare. Cantitățile de lipoproteine determinate în urma analizelor medicale specifice vor diagnostica sau vor exclude existența hipolipidemiei, arterosclerozei sau a altor afecțiuni.
Ca o concluzie la cele de mai sus, se va reține faptul că nu colesterolul este bun sau rău, ci particulele care-l transportă în sânge sunt cele care-i determină atributele pozitive sau negative. Așadar, ”vina” o poartă lipoproteina cu densitate mare (HDL) și lipoproteina cu densitate scăzută (LDL).
Colesterol LDL – cum acționează
Particulele de colesterol LDL trec de căptușeala internă a arterelor sau de bariera endotelială și vor depozita colesterolul în pereții arteriali. În urma erupției acestor plăci se pot forma cheaguri de sânge și spasme arteriale care riscă să blocheze arterele ce merg la creier, respectiv la inimă, provocând un AVC sau un atac de cord. Se recomandă menținerea colesterolului LDL sub valoarea de 100 mg/dL. Ce este peste 130 mg/dL deja reprezintă valori riscante. De asemenea, persoanele care deja s-au confruntat cu un infarct, de exemplu, sunt sfătuite să țină colesterolul rău sub nivelul de 70 mg/dL.
Colesterolul HDL – cum acționează
Colesterolul bun protejează contra aterosclerozei și îndepărtează colesterolul rău din placa sedimentată la nivelul pereților arteriali, transportându-l înapoi în ficat unde e excretat (transportul invers al colesterolului). Cu cât colesterolul HDL este mai mic, cu atât riscul de îmbolnăvire este mai mare. Un nivel de colesterol HDL de peste 90 mg/dL echivalează cu un risc de boli cardiace foarte scăzut. Cantitatea de colesterol bun este influențată în mod direct de stilul de viață, fiind determinată și genetic, dar mai ales de alimentație și activitatea fizică susținută. O dietă sănătoasă ar trebui să se bazeze pe un echilibru între grăsimile bune și proteinele slabe, carbohidrați bogați în fibre și nutrienți, etc. De asemenea, renunțarea la fumat și exercițiile fizice zilnice contribuie și ele la creșterea HDL-ului.
Ce analize sunt recomandate pentru stabilirea nivelului de colesterol
Pentru a afla valorile colesterolului se vor recomanda teste individuale (Colesterol total, Colesterol LDL, Colesterol HDL) sau profil lipidic care include Trigliceride, Colesterol Total, Colesterol HDL, Colesterol LDL. Ca o pregătire pentru efectuarea acestor analize, specialiștii recomandă respectarea aceleiași diete timp de trei săptămâni înainte de recoltare, abstinența de la alcool cu circa 72 ore înainte de recoltare și pauza alimentară cu 12 ore înainte de recoltare.
Nu există aceleași valori normale ale colesterolului pentru toate persoanele. Acestea variază în funcție de dietă, vârstă, sex și chiar regiune geografică și sezoane. S-au observat valori mai mari cu până la 8 procente în anotimpul rece, față de valorile testelor efectuate vara.
Valorile de referință pentru adulți ar fi următoarele: colesterolul total – mai mare de 240 mg/dl este peste limita normală, între 200 – 239 mg/dl este la limită și mai mic de 200 mg/dl este în parametri normali; colesterolul LDL are o valoare optimă când este mai mic de 100 mg/dl, la limită între 120 și 159 mg/dl și peste limita normală când depășește 160 mg/dl; colesterolul HDL este optim când este mai mare de 60 mg/dl, la limită când este între 40 și 50 mg/dl și peste limita normală când scade sub 40 mg/dl. Cât privește trigliceridele, valorile normale ale acestora sunt cele mai mici de 149 mg/dl. Ce este peste 200 mg/dl reprezintă un semnal de alarmă. Potrivit laboratoarelor de analize medicale, raportul dintre colesterolul LDL și colesterolul HDL este de 2.9 în cazul femeilor și 3.3 în cel al bărbaților. Când valorile acestui raport depășesc 3.5 la femei și 3.8 la bărbați apare riscul apariției unei afecțiuni cardiace.
Alimente care scad colesterolul LDL + alimente care cresc colesterolul HDL
”O alimentație sănătoasă pentru pacientul cu nivel ridicat de colesterol este esențială deoarece numai așa se poate preveni apariția tragicelor atacuri de inimă și accidente cardiovasculare. O dietă sănătoasă cuprinde o diversitate de alimente. Unele alimente sunt bune pentru scăderea nivelului de colesterol rău, LDL, și a trigliceridelor, altele scad tensiunea arterială, iar altele ajută la creșterea nivelului de colesterol bun, HDL.” (”Micșorarea colesterolului. Remedii naturiste și metode homeopate”)
Colesterolul ajunge în organismul uman și prin alimentele provenite din surse animale (lactate, carne, etc.). După cum se știe, fructele și legumele nu conțin colesterol. Chiar dacă ne este indispensabil colesterolul, avem nevoie de cantități echilibrate în organism pentru a funcționa normal, nu de cantități mari, de surplus.
”Celulele noastre își iau atât colesterol cât au nevoie pentru menținere și reparare și depozitează excesul pentru a-l utiliza ulterior. Problema este că majoritatea dintre noi au o alimentație prea bogată în grăsimi saturate și grăsimi trans, ceea ce stimulează ficatul să producă mai mult colesterol decât are nevoie corpul.” (”Micșorarea colesterolului. Remedii naturiste și metode homeopate”)
Alimentația are un rol foarte important în echilibrarea nivelului de colesterol din sânge. Mai înainte de a puncta ce este în regulă să trecem pe lista de cumpărături, reține ce NU trebuie să se mai regăsească în meniul tău: dulciurile, produsele de patiserie, carnea foarte grasă, alimentele bogate în grăsimi saturate nesănătoase (untură, unt, margarină), mezelurile, lactatele nedegresate, semipreparate/fast food, alcool, etc. Adaugă pe lista de cumpărături carnea slabă (pește, pui, curcan), produsele lactate cu conținut redus de grăsimi, ulei de măsline, brânză vegetală, legume, fructe, semințe, nuci, fulgi de ovăz.
Alimente recomandate care cresc nivelul de colesterol HDL
- soia;
- grâu;
- orz;
- tărâțe de ovăz;
- fulgi de ovăz;
- stafide;
- orez;
- mere;
- caise;
- banane;
- smochine uscate;
- portocale;
- pere;
- prune uscate;
- stafide;
- nuci;
- migdale;
- unt de arahide;
- semințe de susan;
- semințe de floarea soarelui;
- sparanghel;
- sfeclă;
- morcovi;
- varză de Bruxelles;
- conopidă;
- porumb;
- cartofi;
- spanac;
- fasole boabe;
- mazăre;
- năut;
- peștele (sardine, somon, macrou, hering, ton, păstrăv, biban, somn)/uleiul de pește;
- scoici, raci, midii, stridii, crabi, homar, creveți;
- ciocolata neagră;
- vinul roșu (unul – maximum două pahare)
Alimente recomandate care scad nivelul de colesterol LDL
- afine;
- alune, nuci, semințe;
- avocado;
- ceaiul (oolong);
- fasole;
- mazăre;
- linte;
- grapefruit;
- mere (cu tot cu coajă);
- roșii;
- spanac;
- tărâțe de ovăz/orez/porumb;
- uleiuri mononesaturate (măsline, rapiță);
- usturoi.
În urma unei cercetări desfășurate în cadrul Institutului German de Științe Nutriționale, s-a demonstrat că dieta cu crudități scade concentrațiile de trigliceride și de colesterol plasmatic total, ceea ce favorizează sănătatea sistemului cardiovascular.
”Unul dintre cele mai bune motive pentru a mânca legumele și fructele negătite este că ele își păstrează astfel toate enzimele. Și enzimele sunt foarte, foarte importante pentru sănătatea noastră. La modul strict, enzimele nu sunt nutrimente. Dar fără ele nu am putea folosi niciunul dintre nutrimentele pe care le consumăm.” (”Viața la superlativ” – Darin Olien)
După cum te-am obișnuit și în alte articole de-ale noastre, sfatul nostru concret este, și de data aceasta, unul BUN:
Beneficiază de puterea vindecătoare a alimentelor pe care le vei include în regimul zilnic. Bucură-te zilnic de fructe și legume, dar și de cereale integrale și produse cu conținut scăzut de grăsimi. Reține că este în regulă ca, cel puțin de două ori pe săptămână, să consumi carne de pește.
Uită de alimentele bogate în grăsimi saturate, elimină din alimentație biscuiții, prăjiturile de la cofetărie, prăjelile, fast-food-ul.
Nu neglija activitatea fizică zilnică. Plimbă-te pe jos în natură sau aleargă, fă yoga, mergi pe role/bicicletă, fă aerobic. Orice te ține departe de sedentarism este în regulă!
Suplimente NUTRIFIC care ajută la echilibrarea valorilor colesterolului
Pe lângă o alimentație sănătoasă și însușirea unui stil de viață în care vei include activitățile fizice zilnice, poți apela și la ajutorul suplimentelor alimentare pentru echilibrarea valorilor colesterolului. Recomandările Nutrific – specialiști în suplimente vizează:
- Chitosan 500 mg – un supliment extraordinar destinat facilitării tranzitului alimentelor din stomac spre intestin, neutralizării toxinelor, detoxifierii ficatului și echilibrării colesterolului;
- Crom picolinat – o formă trivalentă a cromului, bine tolerată și ușor absorbită de organism. S-a dovedit că administrarea zilnică de crom poate ajuta la reducerea nivelului de trigliceride și la creșterea nivelului de colesterol HDL.
- Colesterol Formula Pro cu polen de albine are rolul de a reduce nivelurile de colesterol LDL și trigliceride. Află mai multe chiar de pe pagina dedicată produsului.
În loc de concluzie: lucruri interesante despre colesterol
Știai că…
…în anul 1904, un cercetător a descoperit că lumina solară poate transforma colesterolul în vitamina D? Pielea omului conține mult colesterol, care se mișcă în mod continuu între piele și fluxul sangvin. Dacă este îndepărtat din piele, atunci colesterolul din fluxul sangvin trece în piele pentru a înlocui colesterolul care s-a pierdut. S-a mai descoperit și faptul că lumina soarelui nu doar scade semnificativ cantitatea de colesterol din piele, ci influențează și metabolismul general al colesterolului din organism. Când pielea este expusă la lumina solară, colesterolul este distrus atât de repede și în măsură atât de mare încât nivelul colesterolului total din corp cade. A fost efectuat un studiu asupra a 30 de pacienți care aveau arterele îngroșate. După o singură expunere la soare, colesterolul fiecăruia dintre acești pacienți a scăzut. Și alte studii efectuate pe un număr mai mare de pacienți au arătat rezultate similare. (sursă: ”Medicina naturii” – Jerry Lee Hoover)
…ficatul produce colesterol pentru că acesta este esențial în producerea membranelor celulelor și hormonilor sexuali (estrogenul, testosteronul)?
…legătura dintre valoarea ridicată a colesterolului total și bolile cardiovasculare a fost demonstrată în 1961, prin studiul Framingham? Lansat în 1948, studiul Framingham a fost primul studiu pe termen lung asupra sănătății cardiovasculare. (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1342260/)
…ovăzul are cea mai mare cantitate de grăsime din conținutul tuturor boabelor de cereale, dar este foarte sănătos în alimentație? De asemenea, peștele, deși este bogat în grăsimi, acestea protejează inima.
…sunt studii care au arătat că persoanele care mănâncă zi de zi nuci, migdale și arahide își reduc riscul de boli de inimă și prezintă un raport dinter colesterolul total, colesterolul LDL și cel HDL cu risc scăzut pentru apariția afecțiunilor cardiace?
…acizii grași omega 3 au beneficii asupra sănătății și diminuează trigliceridele, în plus reduc și riscul de apariție a cheagurilor de sânge?
…în urma unui studiu organizat la Centrul de cercetare a nutriției umane Jean Mayer din Boston s-a demonstrat că antioxidanții din tărâțele de grâu pot împiedica celulele albe din sânge să se lipească de pereții arteriali?
…o jumătate de cană de alimente bogate în luteină (spanac, de exemplu) în fiecare zi duce la scăderea colesterolului rău care este principala cauză a blocajelor arteriale?
***
*Informațiile oferite în cadrul articolelor de pe blogul Nutrific au scop informativ și educațional. Ele nu sunt create cu scopul de a înlocui consultul medicului specialist și nici diagnosticul atribuit în urma analizelor și investigațiilor.
surse foto: canva
