Probioticele – ce sunt și cum ajută organismul 

Probioticele au devenit, cel puțin în ultimii ani, un subiect de interes maxim atunci când vine vorba de sănătatea organismului. Termenul ”probiotic” se referă la bacteriile benefice din intestine și dacă ar fi să-l traducem mot-a-mot ar însemna ”pentru viață” (în limba greacă, pro înseamnă pentru, iar bios, viață). Flora intestinală (microbiota sau microbiomul intestinal) este influențată de factorul genetic, de anumite obiceiuri alimentare, dar și de administrarea unor medicamente. Despre cum îți poți proteja flora intestinală prin aportul corect de probiotice benefice, poți afla parcurgând rândurile de mai jos.

Concret: ce sunt probioticele

Conform International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics, probioticele sunt microorganisme vii care, atunci când sunt administrate în cantități adecvate, conferă un beneficiu sănătății gazdei. Cuvântul probiotic este adesea folosit incorect când se referă la orice cultură vie, cum ar fi cele utilizate în alimentele fermentate în mod tradițional – dar un grup de oameni de știință convocat de ISAPP a fost de acord că termenul ar trebui limitat la microorganismele care au fost definite în mod corespunzător și care s-au dovedit a oferi un beneficiu pentru sănătate.

Corpul tău conține 38 de trilioane de microbi care alcătuiesc microbiota intestinală și ajută la menținerea sănătății organismului, iar probioticele pot juca un rol important de susținere în aceste procese. Bacteriile probiotice pot fi găsite într-o varietate de alimente diferite, cum ar fi unele iaurturi și formule pentru sugari, precum și în suplimentele alimentare.

Un pic de istorie

Te-ai întrebat vreodată cum a pornit toată această poveste a probioticelor, cum și cine le-a descoperit și propulsat pe cele mai înalte trepte atunci când vine vorba despre sănătatea organismului?

În urmă cu peste un secol, Elie Metchnikoff (un om de știință rus, laureat al Premiului Nobel și profesor la Institutul Pasteur din Paris) a postulat că bacteriile de acid lactic oferă beneficii pentru sănătate capabile să promoveze longevitatea. El a sugerat că „auto-intoxicația intestinală” și îmbătrânirea rezultată ar putea fi suprimate prin modificarea microbiotei intestinale și înlocuirea microbilor proteolitici – care produc substanțe toxice, inclusiv fenoli, indoli și amoniac din digestia proteinelor – cu microbi zaharolitici. A dezvoltat o dietă cu lapte fermentat cu o bacterie pe care a numit-o „bacilul bulgar”.

Au urmat alte dezvoltări timpurii ale acestui concept. Tulburările tractului intestinal au fost tratate frecvent cu bacterii viabile nepatogene pentru a schimba sau înlocui microbiota intestinală. În 1917, înainte de descoperirea penicilinei de către Sir Alexander Fleming, profesorul german Alfred Nissle a izolat o tulpină nepatogenă de Escherichia coli din fecalele unui soldat din Primul Război Mondial care nu a dezvoltat enterocolită în timpul unui focar sever de shigeloză (infecție acută a intestinului, produsă de Shigella sp.).

Henry Tissier (de la Institutul Pasteur) a izolat o Bifidobacterium de la un copil alăptat cu scopul de a o administra copiilor care suferă de diaree. El a emis ipoteza că ar înlocui bacteriile proteolitice care provoacă diaree. În Japonia, dr. Minoru Shirota a izolat tulpina Shirota de Lacticaseibacillus paracasei pentru a lupta împotriva focarelor de diaree. Un produs probiotic cu această tulpină este disponibil comercial din 1935.

Potrivit Organizației Mondiale de Gastroenterologie, aceștia au fost predecesori timpurii într-un domeniu științific care, în ultimele decenii, a înflorit. Astăzi, la o simplă căutare a studiilor clinice umane în platforma PubMed, vedem că există peste 1500 de studii publicate despre probiotice. Deși acestea sunt eterogene în ceea ce privește tulpinile și populațiile incluse, dovezile acumulate susțin opinia conform căreia beneficiile sunt măsurabile pentru multe rezultate diferite care au fost evaluate.

Care este rolul probioticelor

Cercetările au arătat că probioticele pot susține sănătatea organismului într-o varietate de moduri. În general, ele ajută funcția imunitară, sistemul digestiv, țin sub control microorganismele dăunătoare, produc vitamine și ajută la absorbția nutrienților. Mai exact, există dovezi că anumite probiotice pot să:

• reducă diareea asociată cu administrarea de antibiotice;
• amelioreze diareea pediatrică infecțioasă;
• îmbunătățească unele simptome digestive, inclusiv cele cauzate de sindromul de colon iritabil ușor până la moderat;
• ajute la gestionarea simptomelor asociate cu digestia proastă a lactozei;
• reducă simptomele colicilor la sugari;
• reducă unele infecții comune, inclusiv cele ale tractului respirator, intestinului și tractului vaginal.

Când alegi un probiotic, este important de reținut că nu toate probioticele au aceleași efecte. Microbii utilizați ca probiotice sunt identificați prin denumirea de gen, specie și tulpină. Tulpini diferite chiar și ale aceleiași specii de probiotice pot conferi efecte diferite asupra sănătății. Așa că trebuie să alegi o tulpină care a fost studiată și care s-a dovedit că oferă beneficiul dorit. Cantitatea contează și ea, așa că asigură-te că produsul conține nivelul de probiotice necesar pentru beneficiile dorite.

***

”Conform celor mai recente cercetări științifice, flora care sălășluiește în pliurile delicate ale pereților intestinali:

• ajută la digestie și la absorbția nutrienților;
• creează o barieră fizică în calea potențialilor invadatori precum bacteriile ”rele” (flora patogenă), virusurile nocive și paraziții dăunători. Unele tipuri de bacterii prezintă un fel de firișoare care le permit să înoate; s-a arătat de curând că acești cili, cum sunt numiți, opresc dezvoltarea unui rotavirus letal al stomacului;
• joacă rolul unui sistem de detoxifiere. Bacteriile intestinale contribuie la prevenirea infecțiilor și servesc drept linie de apărare împotriva a numeroase toxine care ajung în intestine. De fapt, deoarece neutralizează multe toxine din hrană, pot fi considerate un al doilea ficat. Prin urmare, când numărul bacteriilor bune din intestine scade, povara ficatului crește;
• are o influență profundă asupra răspunsului sistemului imunitar. (…) bacteriile pot educa și susține sistemul imunitar prin controlul anumitor celule imunitare și prevenirea autoimunității (o stare în care corpul își atacă propriile țesuturi);
• produce și eliberează enzime și substanțe importante care colaborează cu procesele biologice din corp, precum și compuși pentru creier, printre care vitamine și neurotransmițători;
• vă ajută să faceți față stresului prin intermediul efectelor florei intestinale asupra sistemului endocrin (hormonal);
• contribuie la un somn odihnitor;
• ține sub control mecanismele inflamatorii ale organismului, lucru care la rândul său influențează riscul de apariție a practic tuturor tipurilor de afecțiuni cronice.”  (Dr. David Perlmutter)

***

Cele cinci specii fundamentale de prebiotice pe care dr. David Perlmutter le amintește în cartea sa, ”Alimentația pentru un creier sănătos”

Se știe că microbiomul uman este alcătuit dintr-o multitudine de specii de bacterii, dintre acestea doar o serie de specii-cheie fiind studiate intens.  Medicul și celebrul autor David Perlmutter descrie cinci specii de bază, disponibile pe scară largă:

Lactobacillus plantarum – una dintre cele mai benefice bacterii pentru organism, prezentă în kimchi, varză murată sau alte legume fermentate. Supraviețuiește în stomac pentru o lungă perioadă de timp și îndeplinește funcții cu rol în reglarea imunității. În plus, controlează inflamația din intestine.

”În virtutea efectelor sale asupra microbilor patogeni, ajută la prevenirea bolilor și menține echilibrul potrivit al bacteriilor intestinale, inhibând creșterea coloniilor dăunătoare. De asemenea, contribuie la fortificarea mucoasei intestinale, ținând la distanță potențialii invadatori care pot să compromită peretele intestinal și să se strecoare în fluxul sangvin. De fapt, efectul benefic al acestei bacterii asupra mucoasei intestinale este probabil cel mai important atribut al său, întrucât reduce permeabilitatea intestinală, diminuând astfel riscurile pe care le implică un perete intestinal prea permeabil. În plus, L. plantarum poate digera rapid proteinele, ceea ce, în ultimă instanță, previne alergiile alimentare și poate contribui la tratarea acestora.”

În urma studiilor pe animale, s-a demonstrat că L. plantarum protejează șoarecii modificați genetic de simptomele clinice ale sclerozei multiple și chiar reduce răspunsul inflamator specific al acestei afecțiuni. În plus, L. plantarum are extraordinara capacitate de a absorbi și a menține la un nivel adecvat o serie de nutrienți portanți, cum sunt acizii grași Omega 3 cu multiple beneficii pentru creier, vitamine și antioxidanți. Plecând de la toate aceste considerente, e important de reținut că L. plantarum joacă un rol esențial în combaterea infecțiilor, controlul inflamației și controlul bacteriilor patogene.

Lactobacillus acidophilus – susține sistemul imunitar prin faptul că asigură echilibrul între bacteriile benefice și cele dăunătoare, fiind, după cum remarcă dr. David Perlmutter, ”vedeta produselor lactate fermentate, inclusiv a iaurtului”. La femei, L. acidophilus inhibă creșterea ciupercii Candida albicans, responsabilă pentru apariția candidozei. De asemenea, ține sub control nivelul colesterolului, iar la nivelul intestinului subțire produce numeroase substanțe benefice care combat microbii patogeni. În plus, produce lactaza necesară pentru digestia laptelui și vitamina K ce favorizează buna coagulare a sângelui.

Lactobacillus brevis – ”varza murată și alte murături își datorează o mare parte din beneficii acestui minunat microorganism care îmbunătățește funcția imunitară mărind imunitatea celulară și chiar ameliorând activitatea celulelor T killer/ucigașe”. Poate cel mai important efect al acesteia este că mărește nivelul BDNF – hormonul de creștere a creierului.

Bifidobacterium lactis – prezentă în lactatele fermentate, această bacterie are proprietăți de prevenire a afecțiunilor digestive și de stimulare a imunității. În urma unui studiu publicat în 2009 în ”Journal of Digestive Diseases” s-a descoperit că persoanele sănătoase care au consumat zilnic, timp de două săptămâni, un produs ce conținea acest tip de bacterii au constatat îmbunătățiri ale confortului digestiv în comparație cu subiecții de control care și-au urmat alimentația obișnuită.

Bifidobacterium longum – una dintre cele 32 de specii care aparțin genului bifidobacterium și unul dintre primele microorganisme care colonizează organismul uman la naștere. Această bacterie a fost asociată cu îmbunătățirea toleranței la lactoză, prevenirea diareei, a alergiilor alimentare și a proliferării agenților patogeni. În plus, studiile au arătat că Bifidobacterium longum are proprietăți antioxidante, combate acțiunea radicalilor liberi, reduce anxietatea, menține echilibrul colesterolului, reduce incidența cancerului prin suprimarea excrescențelor canceroase din colon.

Diferitele tulpini oferă beneficii diferite, dar tulpinile menționate mai sus sunt cele care sprijină cel mai eficient sănătatea organismului, în general, și pe cea a creierului, în special, datorită următoarelor efecte enumerate de David Perlmutter:

• fortifică mucoasa intestinală și reduc permeabilitatea intestinală;
• reduc nivelul lipopolizaharidelor – molecule inflamatorii care pot fi periculoase dacă ajung în fluxul sangvin;
• măresc nivelul BDNF – factor neurotrofic derivat din creier, hormonul de creștere al creierului;
• sprijină echilibrul general al florei intestinale, eliminând coloniile bacteriene potențial dăunătoare.

Surse naturale de probiotice

Dacă vrei să consumi mai multe bacterii benefice organismului, te poți baza pe alimentele probiotice. Probabil cele mai cunoscute rămân iaurtul simplu, chefirul și alimentele fermentate (varza murată, kimchi, kombucha, legume murate nepasteurizate). Este foarte important ca toate acestea să fie nepasteurizate, căci procesul de pasteurizare ucide bacteriile.

”Probioticele din hrană – surse de combustibil pentru bacteriile benefice care trăiesc în intestine – joacă un rol fundamental în păstrarea sănătății, menținând echilibrul și diversitatea bacteriilor intestinale. Alimente precum usturoiul, topinamburul, jicama și chiar frunzele de păpădie, precum și alimentele fermentate ca varza murată, kombucha și kimchi ne deschid calea către o sănătate mai bună, în general, și către o bună funcționare și protecție a creierului, în particular.” (Alimentația pentru un creier sănătos. Cum să aveți o floră intestinală sănătoasă pentru a vă proteja de demență, ADHD, autism, cancer, diabet și alte afecțiuni grave –  Dr. David Perlmutter & Kristin Loberg)

Probiotice vs. Prebiotice vs. Sinbiotice

Tu știi care este diferența dintre probiotice, prebiotice și sinbiotice? În vreme ce probioticele descriu bacteriile bune din organism, prebioticele se referă la alimente sau substanțe nutritive nedigerabile care favorizează dezvoltarea și activitatea bacteriilor benefice/probioticelor din intestinul gazdei, contribuind astfel la îmbunătățirea sănătății intestinale și a sistemului imunitar.

Există numeroase studii care au atestat eficiența prebioticelor demonstrând că acestea pot stimula creșterea bacteriilor benefice, cum ar fi Bifidobacteriile și Lactobacilii, și că pot inhiba creșterea bacteriilor patogene. De asemenea, ele contribuie la menținerea unui mediu intestinal favorabil, care susține absorbția nutrienților și funcția imunitară. Prebioticele au fost asociate și cu efectele benefice în prevenirea și tratarea afecțiunilor digestive, cum ar fi sindromul de intestin iritabil, boala inflamatorie intestinală și constipația.

Printre cele mai studiate și cunoscute prebiotice se regăsesc inulina, fructooligozaharidele (FOS), galactooligozaharidele (GOS), lactuloza, oligofructoza. Studiile continuă să investigheze și să exploreze potențialul prebioticelor în promovarea sănătății umane și în gestionarea afecțiunilor asociate dezechilibrului microbian intestinal.

Cât privește alimentele care conțin prebiotice, pe lista acestora sunt incluse ceapa, usturoiul, prazul, ovăzul, sparanghelul, bananele, merele, algele, frunzele de păpădie, rădăcina de cicoare, semințele de in.

Sinbioticele sunt o combinație de probiotice și prebiotice, această asociere sinergică având scopul de a promova o sănătate optimă a intestinului și de a spori beneficiile aduse de probiotice.

Termenul „sinbiotic” a fost introdus pentru prima dată în 1995 de către Gibson și Roberfroid, doi cercetători din domeniul nutriției și microbiologiei. Ei au definit sinbioticele ca fiind „o combinație de probiotice și prebiotice care ajută la îmbunătățirea sănătății gazdei, prin stimularea selectivă a creșterii și/sau activității unei specii sau mai multor specii bacteriene benefice prezente în intestinul gazdei”.

Există numeroase studii care atestă eficiența sinbioticelor pentru sănătatea umană. Acestea includ beneficii în tratarea și prevenirea afecțiunilor digestive, cum ar fi sindromul de intestin iritabil, boala inflamatorie intestinală și diareea asociată cu administrarea de antibiotice. De asemenea, sinbioticele pot avea efecte pozitive în susținerea sistemului imunitar, reducerea inflamației, îmbunătățirea sănătății cardiovasculare și chiar în gestionarea tulburărilor neuropsihiatrice, cum ar fi anxietatea și depresia.

Studiile clinice și experimentale continuă să exploreze potențialul sinbioticelor și modul în care acestea pot influența sănătatea.

Recomandări de la Nutrific

Două dintre cele mai apreciate suplimente alimentare Nutrific sunt destinate refacerii cu succes a florei intestinale. Este vorba despre:

Probiotic Formula profesional

În cazul unui tratament care a implicat administrarea de antibiotice, după o infecție gastrointestinală sau pur și simplu pentru restabilirea echilibrului microbiotei intestinale, Probiotic Formula de la Nutrific își dovedește din plin eficiența. Acest mix de 15 tulpini probiotice are un efect pozitiv asupra florei intestinale, fiind un ajutor de încredere în restabilirea echilibrului acesteia pe termen lung și menținerea sănătății întregului organism.

Păstură – sursă naturală de probiotice (supliment din gama Nutrific Apiterapie)

Pentru echilibrul digestiv și sănătatea florei intestinale, capsulele cu păstură reprezintă o sursă naturală de probiotice și prebiotice. Din cele mai vechi timpuri, păstura a fost considerată un aliment complet și complex cu valori nutriționale extraordinare, de mare ajutor sănătății digestive, tocmai prin conținutul de microorganisme cu rol în refacerea microbiotei și susținerea imunității. Păstura conține Lactobacillus și Bifidobacterium în cantități însemnate care ajută la favorizarea sănătății sistemului digestiv și la stimularea răspunsului imunitar.

Suplimentul Păstură de la Nutrific reprezintă o sursă naturală de probiotice menită să susțină metabolismul, în general, dar și activitatea hepatică și cea a colonului, în special.

În loc de concluzie

”Nu mai există nici o îndoială că microorganismele intestinale participă la o gamă largă de procese fiziologice, printre care funcționarea sistemului imunitar, detoxifierea, inflamația, producția de neurotransmițători și de vitamine, absorbția nutrienților, semnalizarea senzației de foame și de sațietate, utilizarea carbohidraților și a grăsimilor.” Dr. David Perlmutter

În secolul al III-lea î.de Hr., celebrul medic grec Hipocrate afirma că toate bolile își au originea în intestine. Iată un adevăr neînlăturat de trecerea nemiloasă a timpului, ba dimpotrivă, întărit de studiile din ultimii ani. O floră intestinală dezechilibrată este responsabilă de o sănătate precară, de declanșarea alergiilor, demenței, diabetului, cancerului. Microbiomul afectează starea de spirit, metabolismul, imunitatea, libidoul. Tot ce ține de sănătatea emoțională și fizică depinde de cât de sănătoasă este flora intestinală. Însă, cu ajutorul bacteriilor bune, printr-un stil de viață axat pe alimentație care le conține sau prin suplimentele alimentare potrivite, flora intestinală poate fi menținută într-un grafic funcțional.

Referințe & resurse:

International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics

Gut Microbiota for Health

World Gastroenterology Organisation

”Alimentația pentru un creier sănătos. Cum să aveți o floră intestinală sănătoasă pentru a vă proteja de demență, ADHD, autism, cancer, diabet și alte afecțiuni grave” –  Dr. David Perlmutter & Kristin Loberg