COVID-19 aduce și acum, în cel de-al treilea an de când se află printre noi, teamă în suflete și o crispare a simțurilor. Să fie de vină toată traiectoria virusului, de la apariția sa și până azi? Evident! Să fie de vină reacțiile pe care le-a declanșat în organismele care au luat contact cu el? Desigur! Să fie de vină dezastrul provocat pe plan mondial, pandemia globală? Bineînțeles!
Este adevărat că lucrurile s-au mai domolit între timp, după cum notează statisticile: până la jumătatea lunii martie 2023 nu au existat tendințe de creștere în majoritatea indicatorilor UE care se bazează pe statisticile fiecărei țări în parte; toți indicatorii cumulați au rămas la niveluri relativ scăzute. Rata cumulativă de deces din cauza COVID-19 a scăzut în ultimele două săptămâni potrivit raportărilor primite din 24 de țări UE[1]. Însă teama rămâne, cu toate că acum măsurile de precauție, metodele de prevenție, de imunizare, și chiar de conținere a virtusului au avansat.
Ce spun statisticile? Unde ne situăm în momentul de față?
În momentul scrierii acestor rânduri, platforma worldometers menționa un număr total de 3.359.839 cazuri de Covid în România, înregistrate din 2020 încoace, un număr de 3.252.104 persoane care și-au revenit de pe urma contractării virusului și 67.821 decese[2].
Tabloul epidemiologic din ultimele 12 luni la nivelul Uniunii Europene a fost caracterizat de valuri periodice de infecții aproximativ la fiecare 2-3 luni de la momentul în care tulpina Omicron a intrat în scenă. A existat o tendință generală de scădere a numărului de infectări în cazurile raportate, spitalizări, internări și decese în această perioadă.
La trei ani după ce COVID-19 a zguduit întreaga lume, pandemia s-a transfomat într-o stare constantă de infecții banale, spitalizări și decese mai puțin frecvente, dar cu o tendință încă pronunțată de anxietate și izolare în cazul persoanelor în etate și a celor cu o imunitate slăbită.
Potrivit unui articol complex apărut pe platforma WebMD[3], se pare că și în Statele Unite înregistrările săptămânale ale cazurilor de COVID-19 au scăzut la aproape 171.000 în jurul datei de 8 martie, o reducere considerabilă față de cele 5,6 milioane de cazuri săptămânale raportate în ianuarie 2022. Decesele cauzate de COVID-19, care au atins vârful în ianuarie 2021, la peste 23.000 pe săptămână, au fost, tot în preajma datei de 8 martie, de 1.862 pe săptămână.
Care este opinia medicilor cu privire la cum vor evolua lucrurile de aici înainte
Trei reputați medici din SUA, care s-au situat în linia întâi pe perioada celor mai dificile momente din pandemie, au împărtășit redactorilor platformei WebMD opiniile lor în ceea ce privește situația actuală. Este vorba despre: profesor doctor Christopher J.L. Murray, șeful catedrei de statistici în domeniul sănătății la Universitatea Washington și director al Institutului de Statistică și Evaluare a Sănătății din Seattle; Michael S. Phillips, medic în boli infecțioase și șeful secției de epidemiologie NYU Langone Health System, New York City; Brian Thomas Garibaldi, medic specialist terapie intensivă, director al Johns Hopkins Biocontainment Unit, Baltimore.
”Deoarece tulpina Omicron este foarte infecțioasă și se transmite cu ușurință, credem că foarte multe persoane din întreaga lume au fost deja infectate”, afirmă medicul Christopher J.L. Murray. ”Sondajele de sero-prevalență – sau procentul de oameni dintr-o populație care au anticorpi pentru o boală infecțioasă sau varianta Omicron în acest caz – susțin această opinie”, adaugă Murray.
„Rata de vaccinare a fost mai mare în țările dezvoltate, dar observăm din statistici că Omicron a infectat majoritatea persoanelor din țările mai slab dezvoltate”, spune Murray. ”Deocamdată, pandemia se află într-o așa-zisă stare echilibrată”.
”La New York University Langone Health System, toate testele clinice au o tendință descendentă, iar rata spitalizărilor este scăzută. În New York se constată o trecere de la pandemie la un val de viroze respiratorii.”, notează Michael S. Phillips, specialist boli infecțioase și șeful secției de epidemiologie NYU Langone Health System.
Potrivit medicului Brian Thomas Garibaldi, spitalul Johns Hopkins din Baltimore a înregistrat o reducere înseamnată a numărului de persoane care vin la unitatea de terapie intensivă din cauza COVID. Același medic remarcă faptul că aceasta reprezintă dovada puterii uimitoare a vaccinurilor.
Insuficiențele respiratorii care au marcat multe cazuri critice de COVID în 2020 și 2021 sunt mult mai rare acum, o schimbare pe care Garibaldi o numește de bun augur. „În ultimele 4 sau 5 săptămâni, am văzut foarte puțini pacienți cu COVID. În martie și aprilie 2020, toate unitățile noastre de terapie intensivă, șase la număr, au fost pline cu pacienți COVID”, afirmă medicul Brian Thomas Garibaldi.
Ce îi mai neliniștește pe exeperți?
În continuare, unii experți sunt îngrijorați că o variantă SARS-CoV-2 mai puternică decât cele precedente ar putea apărea în peisaj. Fie o nouă subvariantă a Omicron, fie o cu totul alta.
Se subînțelege că preocuparea principală nu constă în denumire variantei, ci îngrijorarea este în direcția imunizării actuale, căci este posibil ca o nouă variantă să infecteze și persoanele care au deja imunitate împotriva Omicron.
”Dacă ne întoarcem la o variantă mai severă decât Omicron”, spune Murray, ”atunci, dintr-o dată, ne vom afla într-o poziție foarte diferită.”
”Acum beneficiem de o supraveghere genomică mai bună pentru tulpinile circulante de SARS-CoV-2 decât la începutul pandemiei”, afirmă Phillips. ”Date mai fiabile, de zi cu zi, au ajutat recent la conținerea focarului de viroze, dar și la buna gestionare a cazurilor de gripă.”
Pentru că acum multe persoane aleg să se testeze acasă, este mai dificil de trasat o statistică exactă a numărului de cazuri pozitive. De aceea, ratele de spitalizare pentru COVID și alte boli respiratorii rămân una dintre cele mai fiabile măsuri cu ajutorul cărora pot fi raportate niște statistici, cel puțin pentru moment.
Către ce ne îndreptăm
Murray prezice un ritm constant de infectare fără ”schimbări prea mari”. Dar scăderea imunității rămâne o preocupare. Asta înseamnă că dacă nu ai avut o infecție recentă – în ultimele 6 până la 10 luni – poate e bine să iei în calcul ideea unui rapel, spune Murray. ”Cel mai important lucru pentru oameni, pentru ei înșiși, pentru familiile lor, este să se gândească serios cum să-și mențină imunitatea la cote ridicate.”
„Am ajuns foarte departe în doar trei ani. Încă mă gândesc la locul în care ne aflam în martie 2020, având grijă de prima noastră rundă de pacienți cu COVID în prima noastră unitate numită unitate de biocontainment*”, spune Garibaldi.
Medicul Christopher J.L. Murray se întreabă dacă termenul „pandemie” încă se aplică în acest moment. „În mintea mea, pandemia s-a încheiat”, spune el, ”pentru că nu mai suntem într-o fază de alertă, în care trebuie să acționăm de urgență. Dar COVID-ul, într-o anumită formă, este probabil să existe pentru o lungă perioadă de timp, dacă nu chiar pentru totdeauna. Deci depinde de modul în care este văzută și mai ales definită pandemia. Dacă se referă la un răspuns de urgență, cred că am ieșit din pandemie. Dacă se referă la definiția oficială pe care o cunoaștem despre o infecție care se extinde peste tot, atunci vom rămâne în pandemie pentru o perioadă lungă de timp.”
Întărirea sistemului imunitar are un rol important în prevenirea și combaterea infecției cu virusul SARS-CoV-2
Întărirea sistemului imunitar poate juca un rol important în prevenirea și combaterea infecției cu virusul SARS-CoV-2, care provoacă boala COVID-19. Alături de vaccinare, există o serie de măsuri pe care le poți lua pentru a te proteja și a-ți ajuta ajuta sistemul imunitar fie să țină boala la distanță, fie să lupte eficient împotriva ei. Iată-le pe cele mai importante:
- adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate, odihnă suficientă și reducerea stresului;
- menținerea unei greutăți corporale adecvate și evitarea acumulării de kilograme, deoarece aceasta poate afecta sistemul imunitar;
- evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, deoarece acestea pot slăbi imunitatea;
- asigurarea unei hidratări adecvate prin consumul de apă și alte lichide sănătoase;
- administrarea de suplimente alimentare.
3 Suplimente alimentare Nutrific pe care te poți baza pentru întărirea imunității și astfel să ții la distanță virusul sau să treci mai ușor prin boală
Mare parte dintre suplimentele Nutrific sunt menite să favorizeze o imunitate puternică care să ajute organismul să facă față cu succes provocărilor de tot felul. Vestea bună este că există trei suplimente ale căror componente principale au făcut obiectul unor studii dezvoltate în perioada de vârf a pandemiei, studii care le-au dovedit eficiența în lupta cu virusul:
Vitamina D joacă un rol important în susținerea sistemului imunitar și ajută la prevenirea infecțiilor respiratorii. Cercetările inițiale sugerează că nivelurile scăzute de vitamina D ar putea fi un factor de risc pentru infectarea cu COVID-19 și ar putea influența severitatea bolii. În urma studiului „Low plasma 25(OH) vitamin D level is associated with increased risk of COVID-19 infection: an Israeli population-based study” publicat în anul 2020 în ”Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism” s-a arătat că acele persoane care aveau niveluri scăzute de vitamina D prezentau un risc ridicat de a intra în contact cu virusul și de a dezvolta complicații. În plus, alte studii preliminare au sugerat că suplimentarea cu vitamina D ar putea reduce riscul de infectare cu COVID-19 fiind benefică și pentru persoanele cu boli cronice care oricum prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicații severe.
Studiul intitulat „Propolis against SARS-CoV-2 infection and COVID-19: mechanisms of action, evidences and perspectives”/”Propolisul împotriva infecției cu SARS-CoV-2 și COVID-19: mecanisme de acțiune, dovezi și perspective” are ca obiectiv evaluarea potențialului pe care îl are propolisul în prevenirea și ameliorarea infecției cu SARS-CoV-2 și COVID-19. Studiul a analizat literatura de specialitate existentă privind proprietățile antivirale ale propolisului și a identificat mecanismele prin care acesta ar putea fi eficient împotriva virusului SARS-CoV-2. Printre acestea se numără:
- propolisul conține compuși cu proprietăți antivirale puternice, cum ar fi flavonoidele, fenolii și terpenele, care pot interfera cu replicarea virusului;
- propolisul poate stimula sistemul imunitar, inclusiv producția de anticorpi, pentru a ajuta organismul să lupte împotriva virusului;
- propolisul poate reduce inflamația, aceasta fiind asociată cu formele severe de COVID-19.
Suplimentul Bio Propolis de la Nutrific acționează ca un puternic antiinflamator și antiviral, ca un antibiotic natural cu spectru larg folosit atât pentru prevenirea infecțiilor, cât mai ales ca adjuvant de încredere în amelioararea bolii.
Un alt supliment Nutrific util în creșterea imunității este API Formula Imunitate a cărui eficiență se bazează pe efectele benefice ale apiterapiei. Având în componență polen poliflor, propolis și lăptișor de matcă, API Formula Imunitate este un supliment alimentar destinat unei bune funcționări a organismului, sprijinind activitatea acestuia prin rolul tonifiant și regenerant.
Pentru că API Formula Imunitate se bazează și pe calitățile excepționale ale lăptișorului de matcă, merită amintit studiul denumit „Major royal jelly proteins elicited suppression of SARS-CoV-2 entry and replication with halting lung injury”/”Proteinele principale din lăptișorul de matcă suprimă infectarea cu SARS-CoV-2, replicarea acestuia și evitarea leziunilor pulmonare”, publicat pe platforma NCBI (National Center for Biotechnology Information) având drept obiectiv evaluarea potențialului proteinelor principale din lăptișorul de matcă în legătură cu virusul SARS-CoV-2.
Studiul se bazează pe rezultatele cercetărilor anterioare care au arătat că unele componente din lăptișorul de matcă, inclusiv proteinele principale, au efecte imunomodulatoare și antioxidante și pot ajuta la protejarea organismului împotriva infecțiilor virale.
Rezultatele au arătat că proteinele principale din lăptișorul de matcă pot suprima intrarea virusului în celulele umane și pot inhiba replicarea acestuia. De asemenea, au fost observate efectele protectoare împotriva leziunilor pulmonare induse de virus.
Mecanismele prin care proteinele principale din lăptișorul de matcă își exercită aceste efecte nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că acestea ar putea fi legate de capacitatea lor de a modula răspunsul imun și de a proteja celulele împotriva stresului oxidativ.
De reținut: orice suplimente potrivite pentru întărirea imunității ai alege să introduci în rutina ta zilnică, nu uita că pentru prevenirea sau tratarea COVID-19 se impun și măsurile de siguranță care includ distanțarea socială și, la nevoie, purtarea măștii de protecție.
Ce să faci dacă ești infectat cu SARS-CoV-2?
Chiar dacă acum nu se pune problema unei noi situații de criză și, potrivit indicațiilor medicilor, ar trebui să începem să ne obișnuim cu prezența acestui virus în viețile noastre, în momentul în care l-am contractat încă se impun niște măsuri de precauție, atât pentru binele personal, cât și pentru cel colectiv.
Din momentul în care ai fost testat într-o clinică medicală sau ai ales să faci un test la domiciului și ai ieșit pozitiv, fie că ești simptomatic sau asimptomatic, recomandarea principală implică izolarea la domiciului pentru o perioadă de cinci zile (pentru persoanele vaccinate COVID în ultimele 90 zile) sau șapte zile (pentru cei nevaccinați). În situația în care simptomatologia este una severă, izolarea se va face în cadrul unui spital pentru a putea beneficia de îngrijire permanentă. Bineînțeles, în ambele situații se poate obține un concediu medical fie de la medicul de familie, fie de la medicul curant.
Nu uita: cei cu vârste care depășesc 65 ani, care suferă din pricina afecțiunilor cardiovasculare și a bolilor respiratorii, diabeticii și cei cu probleme de greutate (obezitate, de exemplu), cei cu insuficiență renală cronică/hepatopatii cronice sunt persoane incluse în categoria de risc.
COVID-19 și impactul asupra sănătății mintale
Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra sănătății mintale a populației din întreaga lume. Într-o perioadă de incertitudine, izolare socială, probleme de natură financiară, de pierdere a locurilor de muncă, multe persoane au experimentat niveluri ridicate de anxietate, depresie și stres.
Adevărul este că pandemia a adus cu ea o creștere a cazurilor de tulburări de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea și tulburările de alimentație. În plus, a afectat și persoanele care deja sufereau din pricina acestor probleme, accentuând simptomele și reducând accesul la serviciile de sănătate.
Este important ca în continuare să se acorde o atenție sporită acestui aspect. Prin sprijinirea serviciilor de sănătate mintală, promovarea accesului la resurse și combaterea stigmatizării, mulți oameni pot fi ajutați să depășească perioadele dificile asociate contractării virusului.
De reținut: există platforme online de consiliere psihologică, unele dintre acestea chiar sunt gratuite pentru anumite segmente de populație. Multe au fost create chiar în timpul pandemiei, motivul principal fiind acela de a-i susține emoțional pe cei vulnerabili.
***
Situația actuală în ceea ce privește COVID-19 rămâne una dinamică și imprevizibilă, iar pandemia – chiar și la cote diminuate – continuă să afecteze viețile și sănătatea oamenilor din întreaga lume. Deși vaccinurile sunt disponibile și, cu ajutorul lor, s-au înregistrat progrese semnificative în gestionarea pandemiei, încă există multe provocări și dileme nesoluționate.
În acest context, este esențial ca populația să continue să fie atentă și să aplice măsurile de precauție recomandate de autorități, cum ar fi distanțarea socială, purtarea măștilor atunci când este cazul, igiena regulată și riguroasă a mâinilor, etc. De asemenea, este important să se promoveze un stil de viață sănătos, întărirea imunității cu ajutorul suplimentelor potrivite, să se ofere informații pertinente despre vaccinuri și scheme de tratament.
În concluzie, pandemia COVID-19 rămâne o provocare complexă și continuă pentru sistemul de sănătate și societate, în ansamblu. Este important ca oamenii să fie informați și să colaboreze pentru a gestiona situația, cu speranța că, împreună, vom putea depăși momentele dificile într-un mod mai sănătos și mai durabil.
*termenul de ”biocontainment” definește ”biosiguranța” sau ”biorestricția”, cu referire la măsurile și protocoalele folosite pentru a preveni răspândirea agenților infecțioși periculoși în afara unui mediu controlat. Biocontainmentul poate fi aplicat în laboratoare, spitale sau alte facilități medicale care tratează pacienți cu boli contagioase grave sau care manipulează materiale biologice periculoase.
[1] https://www.ecdc.europa.eu/en/covid-19/country-overviews
[2] https://www.worldometers.info/coronavirus/country/romania/
