Tromboza venoasă profundă este o afecțiune care trebuie tratată cu maximă seriozitate, fiind foarte periculoasă pentru starea generală a organismului.
Te-ai întrebat vreodată ce este și cum funcționează sistemul venos?
Dincolo de definițiile și descrierile de manual, într-un limbaj accesibil, sistemul venos este o parte a sistemului circulator responsabilă cu transportul sângelui încărcat cu dioxid de carbon de la celulele corpului către inimă.
El este alcătuit din trei componente, și anume: sistemul superficial, adânc și de conectare. Venele superficiale se regăsesc imediat sub piele, cele profunde se află în mușchi și de-a lungul oaselor, iar cele scurte sau perforante sunt vene de legătură între primele două.
O circulație deficitară dă naștere la probleme care, lăsate netratate, se pot agrava în timp. Este cazul insuficienței venoase, a varicelor, dar și a trombozei venoase profunde căreia i-am dedicat rândurile următoare.
Ce reprezintă tromboza venoasă profundă
Tromboza venoasă profundă/TVP este definită de formarea unui cheag de sânge – denumit și tromb – la nivelul venelor profunde. De cele mai multe ori, TVP se produce în venele gambelor, coapselor sau pelvisului și este o afecțiune foarte periculoasă, căci trombul format se poate rupe în bucăți (acestea poartă denumirea de emboli) care vor circula în sânge oprindu-se în plămâni. Complicația respectivă este cunoscută sub numele de embolie pulmonară care, din păcate, poate fi fatală.
Există și o veste bună în tot tabloul acesta cu conotații negative, și anume că, din momentul în care este diagnosticată la timp, tromboza venoasă profundă poate fi tratată și ținută sub control în mod optim.
Care sunt cauzele și factorii de risc care duc la apariția trombozei venoase profunde
De ce și în ce circumstanțe se formează cheaguri de sânge la nivelul venelor profunde? În urma unor boli imune, accidente și intervenții chirurgicale poate fi lezată suprafața internă a venei și astfel să apară cheaguri de sânge. După administrarea unor medicamente, cum sunt pilulele contraceptive, de exemplu, sau diureticele, sângele se îngroașă și pot apărea cheaguri. Când perioadele de repaus (voluntare – statul jos la birou timp îndelungat, călătoriile cu mașina/avionul sau involuntară – după o operație sau fractură a membrelor inferioare) sunt prelungite, sângele va stagna în vene sau va curge mai lent.
Sunt predispuse acestei afecțiuni persoanele care au probleme severe din pricina kilogramelor în plus, cele care i-au medicație pentru cancer, femeile însărcinate sau care au născut de curând, persoanele care suferă din pricina bolilor inflamatorii intestinale și cele care au insuficiență cardiacă sau istoric medical cu tromboză venoasă. Fumatul și vârsta de peste 60 de ani constituie și ele factori de risc. Fumatul, de exemplu, determină coagularea sângelui, dar și obstrucționarea fluxului sanguin, ambele procese favorizând apariția cheagurilor în vene.
Care sunt simptomele trombozei venoase profunde
Simptomatologia nu este foarte bine definită în cazul trombozei venoase și mai puțin de 30% dintre pacienți suferă din pricina semnelor clasice ale prezenței cheagurilor de sânge și anume inflamarea și sensibilitatea la nivelul gambelor. Există și simptome care presupun apariția unor pete roșii pe membrele inferioare, însoțite de dureri severe, disconfort, căldură locală.
De asemenea, pe lângă acestea, poate apărea edemul, umflarea piciorului/coapsei însoțit de colorația albăstruie a pielii, de senzația de căldură și durere persistentă. Din păcate, sunt și situații în care unele persoane nici nu știu că au tromboză venoasă profundă până când nu se produce embolismul pulmonar. În acest caz foarte grav, pacienții nu mai pot respira adânc, vor resimți durere profundă la inspirație, există situații în care pot expectora cu sânge, pulsul va crește, la fel și frecvența respirațiilor.
Stabilirea diagnosticului de tromboză venoasă profundă
De obicei, pe baza istoricului medical, a examenului fizic și pe baza rezultatelor unor analize și investigații amănunțite, fără a se exclude factorii de risc existenți, se va determina un diagnostic corect. Examenul fizic include examinarea semnelor de tromboză venoasă la nivelul membrelor inferioare, măsurarea tensiunii arteriale, ascultarea inimii/plămânilor.
Se vor recomanda ecografie, venografie și testul D-dimeri. Acesta din urmă măsoară o substanță eliberată în sânge când se dizolvă cheagul, iar în momentul în care testul înregistrează valori ridicate ale acesteia, probabil persoana respectivă are un cheag în venele profunde. Cu ajutorul venografiei poate fi observată îndeaproape anatomia venelor și, dacă este prezent, cheagul de sânge din interiorul acestora.
Există complicații ale TVP?
Din nefericire, tromboza venoasă profundă nedepistată și netratată la timp poate degenera în probleme destul de grave cum este, de exemplu, embolia pulmonară. Aceasta apare când o parte a cheagului se desprinde și migrează către plămâni, provocând un blocaj care, în funcție de dimensiunile cheagului, poate fi fatal.
Pentru ca diagnosticul de embolie pulmonară să fie precis, medicul va recomanda efectuarea unei angiografii pulmonare în urma căreia se poate observa dacă există zone pulmonare unde circulația a fost blocată. Simptomele emboliei pulmonare includ creșterea alarmantă a ritmului cardiac însoțită de imposibilitatea de a inspira profund, de tuse cu sânge și durere acută la fiecare respirație. Nu ignora aceste simptome deoarece atât tromboza venoasă profundă cât și embolia pulmonară pot cauza decesul.
O altă complicație o reprezintă sindromul post-trombotic. Acesta este definit prin prezența edemului, însoțit de durere și hiperpigmentare a țesutului, dar și de ulcere venoase. Reprezintă o complicație pe termen lung care apare la numeroși pacienți cu TVP.
Ce opțiuni de tratament există pentru tromboza venoasă profundă
Bineînțeles, istoricul și evoluția bolii sunt diferite pentru fiecare persoană în parte, drept dovadă și tratamentul este unul individual. În orice caz, tratamentul se impune pentru a stopa dezvoltarea cheagului de sânge, pentru a preveni ca acesta să se rupă și astfel să provoace mult temuta embolie și, de asemenea, pentru a reduce considerabil șansele de formare a altor cheaguri.
Anticoagulantele (pastile sau injectabile subcutanate/intravenoase) reprezintă medicația de bază în această situație, ele având rolul de a diminua capacitatea sângelui de a se închega și de a preveni creșterea cheagurilor deja prezente. Ce nu pot face anticoagulantele este să dizolve cheagul sau cheagurile deja formate (cu timpul, organismul va dizolva respectivele cheaguri).
Tromboliticele sunt medicația prescrisă pentru a dizolva rapid cheagurile de dimensiuni mari, dar se prescriu în situații de urgență, în risc de embolie, de exemplu, căci altfel tromboliticele pot provoca brusc hemoragii.
Există și forme de tratament intervențional cum sunt:
- filtrul de venă cavă: un dispozitiv metalic introdus prin intermediul unui cateter plasat într-o venă de la picior/braț care oprește fragmentele de cheaguri care se desprind împiedicându-le să ajungă la plămâni;
- trombectomie (intervenție chirurgicală) realizată pentru îndepărtarea unui tromb venos, procedură care se recomandă persoanelor care au o formă severă de TVP (flegmatia cerulea dolens) care nu reacționează la alt tip de tratament și în urma căreia poate rezulta cangrena și, inevitabil, amputarea membrului afectat.
Ciorapii medicinali sau ciorapii elastici/dresurile compresive – reprezintă o metodă la îndemâna oricui de a reduce edemul care se produce în urma trombozei. Se pare că aceștia ar trebui să fie purtați pe o perioadă de cel puțin un an după ce se stabilește diagnosticul de tromboză venoasă profundă.
Cum poate fi prevenită tromboza venoasă profundă?
Tromboza venoasă poate fi prevenită, iar evoluția ei încetinită sau stopată dacă sunt respectate cu strictețe următoarele măsuri:
- adoptă un stil de viață sănătos din care să nu lipsească alimentația de bună calitate și activitatea fizică regulată. De asemenea, dacă ai probleme cu kilogramele în plus ar fi bine să urmezi un regim care să te ajute să-ți echilibrezi greutatea;
- nu sta la birou ore în șir fără să faci pauze de cinci-10 minte în care să te dezmorțești, să îți miști picioarele sau chiar să faci câteva exerciții de mobilitate. Uite ce poți face: cu tălpile fixate pe podea, ridică în aer degetele de la picioare în timp ce ții călcâiele pe pământ. Stai în această poziție timp de trei secunde, revin-o și ia-o de la capăt de câteva ori. Apoi repetă procedura, dar în sens invers: cu degetele fixate pe pământ ridică în aer călcâiele, menține trei secunde, revin-o și ia-o de la capăt. Chiar funcționează și detensionează mușchii gambelor.
- nu sta cu picioarele încrucișate, cu ele sub tine sau în poziții care pot afecta circulația;
- dacă bănuiești că ai probleme la acest nivel nu ezita în a cere sfatul unui medic și a urma indicațiile acestuia cu privire la ce teste/analize să faci și ce tratament medicamentos să urmezi;
- pentru echilibrarea tensiunii arteriale, de mare ajutor este Tensiune Formula Nutrific cu Coenzima Q10, polen de păducel și frunze de măslin. Pentru a afla toate detaliile despre cum funcționează și cât de eficient este acest supliment Nutrific, pagina acestuia îți stă la dispoziție.
- dacă ai suferit un accident/leziune sau o intervenție chirurgicală care te obligă la repaus prelungit, este bine să începi să mergi ușor sau să faci exerciții cu membrele inferioare cât mai curând;
- dacă medicul tău curat ți-a prescris o anumită medicație – anticoagulante, de exemplu – urmează îndeaproape tratamentul pentru a nu se agrava situația în care te afli;
- poartă ciorapi compresivi care aplică o presiune ușoară asupra picioarelor și astfel împiedică formarea cheagurilor de sânge;
- renunță la fumat căci acesta limitează fluxul sanguin și crește probabilitatea formării cheagurilor.
Suferi de TVP și vrei să călătorești pe distanțe lungi? Iată 3 sfaturi ca să-ți fie bine
- zbori cu avionul și te aștepți să petreci ore bune în aer? Ia-ți adio de la pastiluța pentru somn sau de la paharul cu vin, căci este bine să rămâi treaz pentru a te mișca puțin astfel încât să ajuți sângele să circule corect. Ridică-te și mergi dintr-o parte în alta a avionului la fiecare oră. Dacă preferi să stai așezat, nu rămâne în aceeași poziție, ci schimbă modul în care stai destul de des. Este foarte important să nu-ți încrucișezi picioarele căci poți slăbi fluxul sanguin.
- Poartă haine lejere, în care să te simți confortabil, să nu te strângă, să nu-ți restricționeze circulația. Singurele piese vestimentare fixe ar trebui să fie ciorapii elastici sau dresurile compresive. Asigură-te că porți dresuri de dimensiuni corecte și care generează cantitatea potrivită de presiune;
- Hidratează-te suficient și, înainte de a pleca, sfătuiește-te cu medicul curant dacă ai nevoie cumva de vreun medicament suplimentar pe durata călătoriei.
În loc de concluzie
Este adevărat că viața cu tromboză venoasă profundă poate fi extrem de stresantă și, cumva, poți fi mereu în stare de alertă de teamă că un nou cheag de sânge îți va da peste cap toată existența. Dar dacă respecți cele de mai sus, nu e cazul să îți faci griji. Dacă mai pui pe listă și practicarea unor tehnici de relaxare eficiente, cum sunt meditația, exercițiile de mindfulness, cele de respirație conștientă, practicarea unor hobby-uri, atunci stilul tău de viață va fi unul în care situațiile stresante nu se regăsesc, ci lasă loc bucuriei de a trăi aici și acum, de a te bucura de momentul prezent. Nu uita: sănătatea și starea ta de bine depind în cea mai mare măsură chiar de TINE!
Referințe:
https://www.webmd.com/dvt/ss/cm/work-from-home-dvt-risks-how-to-manage-them
*sfaturile de mai sus NU înlocuiesc un consult medical de specialitate. În prezența simptomatologiei pe care am descris-o în articol, ia legătura cu medicul tău pentru un consult temeinic și, la nevoie, pentru prescrierea tratamentului corect.
