{"id":1460,"date":"2023-10-09T12:06:45","date_gmt":"2023-10-09T09:06:45","guid":{"rendered":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/?p=1460"},"modified":"2023-10-09T12:06:46","modified_gmt":"2023-10-09T09:06:46","slug":"scleroza-multipla-boala-adultului-tanar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/","title":{"rendered":"Scleroza multipl\u0103 \u2013 boala adultului t\u00e2n\u0103r"},"content":{"rendered":"\n<p><strong>Scleroza multipl\u0103<\/strong> (SM) sau <strong>scleroza \u00een pl\u0103ci<\/strong> este o <strong>boal\u0103 neurologic\u0103 cronic\u0103<\/strong> ce afecteaz\u0103 <strong>sistemul nervos central<\/strong>, inclusiv creierul \u0219i m\u0103duva spin\u0103rii. Conform conferen\u021biarului dr. Petru Mihancea, autorul monografiei <em>\u201dScleroza Multipl\u0103\u201d<\/em> (Editura Universit\u0103\u021bii din Oradea) aceast\u0103 afec\u021biune apare cel mai frecvent la <strong>adultul t\u00e2n\u0103r de v\u00e2rst\u0103 mijlocie<\/strong> \u0219i reprezint\u0103 a treia cauz\u0103 principal\u0103 a invalidit\u0103\u021bii \u00een acest grup de v\u00e2rst\u0103 (20 \u2013 40 ani), dup\u0103 traumatism \u0219i artrit\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Este adev\u0103rat c\u0103 <strong>diagnosticarea cu scleroz\u0103 multipl\u0103<\/strong> este un real \u0219oc at\u00e2t pentru pacien\u021bi, c\u00e2t \u0219i pentru apar\u021bin\u0103tori care, \u00een prim\u0103 faz\u0103 asociaz\u0103 aceast\u0103 afec\u021biune cu un handicap sever \u0219i, implicit, cu o via\u021b\u0103 petrecut\u0103 \u00eentr-un scaun cu rotile. \u00cen ciuda gravit\u0103\u021bii acestei afec\u021biuni, mul\u021bi dintre cei diagnostica\u021bi cu scleroz\u0103 multipl\u0103 duc o via\u021b\u0103 relativ normal\u0103, nu au renun\u021bat la locul de munc\u0103\/studii sau la activit\u0103\u021bile care le aduc bucurie. Urm\u0103toarele r\u00e2nduri sunt dedicate nu doar \u00een\u021belegerii acestei afec\u021biuni, ci cuprind \u0219i <strong>recomand\u0103ri de terapii complementare<\/strong> care pot u\u0219ura via\u021ba celor diagnostica\u021bi cu SM, precum \u0219i recomand\u0103ri de articole, c\u0103r\u021bi \u0219i studii de specialitate (vezi sec\u021biunea referin\u021be).<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading has-text-align-center\"><strong>Scurt istoric al evolu\u021biei \u0219i cercet\u0103rii sclerozei multiple + statistici<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Primele cazuri documentate de SM dateaz\u0103 de mai multe secole, dar diagnosticarea \u0219i \u00een\u021belegerea mecanismului din spatele acestei afec\u021biuni au evoluat semnificativ de-a lungul timpului.<\/p>\n\n\n\n<p>Posibile cazuri de <strong>scleroz\u0103 multipl\u0103<\/strong> au fost descrise \u00eenc\u0103 din antichitate, dar primul raport medical detaliat a fost prezentat \u00een secolul al XIX-lea de c\u0103tre <strong>neurologul francez Jean-Martin Charcot<\/strong>. Acesta a studiat <strong>pacien\u021bi cu simptome neurologice<\/strong> caracteristice, contribuind la conturarea cuno\u0219tin\u021belor despre boala pe care ast\u0103zi o cunoa\u0219tem sub denumirea de <strong>scleroz\u0103 multipl\u0103<\/strong>. Jean-Martin Charcot a fost una dintre primele persoane importante care s-au implicat \u00een cercetarea acestei boli.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p><em>\u201d\u0218coala francez\u0103 de neurologie a adus numeroase contribu\u021bii la cercetarea SM at\u00e2t din punct de vedere histomorfologic c\u00e2t \u0219i clinic. Cel care a folosit pentru prima dat\u0103 denumirea de scleroz\u0103 \u00een pl\u0103ci a fost Vulpian \u00een 1866. Meritul cel mai mare \u00een descrierea bolii ca \u0219i o mielit\u0103 cu caracter ondulant a fost Carchot \u00een 1862. El descrie simptomele de baz\u0103 ale bolii ca: semne cerebeloase (tremor inten\u021bional, voce sacadat\u0103), semne vestibulare (nistagmus) \u0219i semne piramidale.\u201d<\/em> (dr. Petru Mihancea \u2013 \u201dScleroza Multipl\u0103\u201d)<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n<p><strong>Statisticile<\/strong> referitoare la <strong>inciden\u021ba \u0219i prevalen\u021ba sclerozei multiple<\/strong> variaz\u0103 \u00een \u00eentreaga lume, dar boala este mai des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een <strong>Europa de Nord<\/strong> \u0219i <strong>America de Nord<\/strong>. Potrivit unor estim\u0103ri din 2021, <strong>aproximativ 2,8 milioane de persoane din \u00eentreaga lume tr\u0103iesc cu SM<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen <strong>Europa<\/strong>, inciden\u021ba sclerozei multiple este, de obicei, mai ridicat\u0103 \u00een <strong>\u021b\u0103rile nordice<\/strong>, cum ar fi Suedia \u0219i Norvegia, \u0219i mai sc\u0103zut\u0103 \u00een \u021b\u0103rile mediteraneene. \u00cen Rom\u00e2nia, nu exist\u0103 statistici precise cu privire la num\u0103rul de cazuri de SM, dar se estimeaz\u0103 c\u0103 sunt <strong>\u00eentre 8000 \u0219i 10000&nbsp; de persoane afectate de scleroza multipl\u0103<\/strong>, multe dintre acestea cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre <strong>20 \u0219i 40 de ani<\/strong>, \u00een mare parte <strong>femei<\/strong>. Prima men\u021biune a unui caz de <strong>SM \u00een Rom\u00e2nia<\/strong> dateaz\u0103 din <strong>anii &#8217;70<\/strong>, \u00eens\u0103 <strong>metodele de diagnosticare \u0219i tratament<\/strong> s-au dezvoltat considerabil de atunci.<\/p>\n\n\n\n<p>Vestea bun\u0103 e c\u0103 exist\u0103 \u0219i \u00een <strong>Rom\u00e2nia<\/strong> organiza\u021bii care se ocup\u0103 de sus\u021binerea \u0219i \u00eengrijirea pacien\u021bilor cu <strong>scleroz\u0103 multipl\u0103<\/strong>. Una dintre aceste organiza\u021bii este <strong>Asocia\u021bia de Scleroz\u0103 Multipl\u0103 din Rom\u00e2nia<\/strong> (ASMR), care are ca scop principal promovarea cunoa\u0219terii \u0219i \u00eengrijirii adecvate a pacien\u021bilor cu scleroz\u0103 multipl\u0103. <strong>ASMR<\/strong> ofer\u0103 sprijin pentru pacien\u021bi \u0219i familiile lor, informa\u021bii actualizate despre boal\u0103 \u0219i tratamente, precum \u0219i programe de con\u0219tientizare \u0219i advocacy pentru drepturile pacien\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading has-text-align-center\"><strong>\u00cen detaliu: ce este scleroza multipl\u0103 \u0219i care sunt simptomele caracteristice<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p><strong>Scleroza multipl\u0103<\/strong> (din limba greac\u0103, \u201da se \u00eent\u0103ri\u201d) este cea mai frecvent\u0103 <strong>afec\u021biune demielinizant\u0103<\/strong> care influen\u021beaz\u0103 negativ func\u021bionarea celulelor la nivelul sistemului nervos central. Concret, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103: se \u0219tie c\u0103 <strong>mielina<\/strong> reprezint\u0103 \u021besutul adipos care c\u0103ptu\u0219e\u0219te celulele nervoase \u0219i permite nervilor s\u0103 transmit\u0103 rapid impulsuri. Viteza \u0219i eficien\u021ba cu care sunt transmise impulsurile nervoase stau la baza mi\u0219c\u0103rilor mai lente sau mai rapide care sunt coordonate f\u0103r\u0103 a se depune un efort con\u0219tient.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Inflama\u021bia<\/strong> care caracterizeaz\u0103 <strong>scleroza multipl\u0103<\/strong> face ca <strong>mielina<\/strong> s\u0103 dispar\u0103, iar locurile din care a disp\u0103rut \u2013 fie c\u0103 e vorba de zone din creier sau de la nivelul \u0219irei spin\u0103rii &#8211; s\u0103 se rigidizeze, s\u0103 se \u00eent\u0103reasc\u0103, s\u0103 se cicatrizeze. \u00cen consecin\u021b\u0103, r\u0103ma\u0219i f\u0103r\u0103 protec\u021bia mielinei, <strong>nervii sunt sever afecta\u021bi<\/strong> \u0219i, treptat, aceast\u0103 situa\u021bie duce la <strong>apari\u021bia tulbur\u0103rilor func\u021biilor care sunt controlate de sistemul nervos<\/strong> (mers, vorbit, scris, v\u0103z, memorie).<\/p>\n\n\n\n<p>De obicei, principalele zone afectate sunt <strong>m\u0103duva spin\u0103rii<\/strong>, <strong>trunchiul cerebral<\/strong> \u0219i <strong>nervul optic<\/strong>. Simptomele se diferen\u021biaz\u0103 \u00een func\u021bie de locul \u00een care apar inflama\u021bia \u0219i zonele rigide\/cicatricile.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p><em>\u201dDac\u0103 leziunea se afl\u0103 undeva \u00een m\u0103duva spin\u0103rii, simptomele vor fi amor\u021beala, durerile sau alte senza\u021bii nepl\u0103cute \u00een membre sau trunchi. De asemenea, poate ap\u0103rea o contrac\u021bie involuntar\u0103 a mu\u0219chilor sau o sl\u0103biciune. \u00cen partea inferioar\u0103 a creierului, pierderea mielinei poate provoca vederea dubl\u0103, probleme de vorbire sau de echilibru. Pacien\u021bii cu nevrit\u0103 optic\u0103 \u2013 inflamarea nervului optic \u2013 sufer\u0103 pierderi vizuale temporare. Surmenajul este un simptom obi\u0219nuit, o senza\u021bie de epuizare cople\u0219itoare, mult mai mare dec\u00e2t oboseala obi\u0219nuit\u0103.\u201d <\/em>(dr. Gabor Mate \u2013 \u201dC\u00e2nd Corpul spune Nu\u201d)<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n<p>E clar c\u0103 nu exist\u0103 un tipar al acestei afec\u021biuni \u0219i c\u0103 fiecare persoan\u0103 care se confrunt\u0103 cu SM prezint\u0103 <strong>simptome distincte<\/strong> care, \u00een timp, \u00ee\u0219i pot modifica durata \u0219i intensitatea.<\/p>\n\n\n\n<p>Cele mai afectate de SM r\u0103m\u00e2n coordonarea mi\u0219c\u0103rilor, vederea, vorbitul\/\u00eenghi\u021bitul, func\u021biile cognitive, controlul vezicii urinare, etc. Dac\u0103 ar fi s\u0103 enumer\u0103m o list\u0103 a celor mai frecvente simptome \u00een func\u021bie de zonele\/sim\u021burile afectate, aceasta ar ar\u0103ta astfel:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>Tulburarea vederii;<\/li>\n\n\n\n<li>Mi\u0219c\u0103rile rapide \u0219i involuntare ale ochilor\/nevrite optice;<\/li>\n\n\n\n<li>Vedere dubl\u0103;<\/li>\n\n\n\n<li>Pierderea vederii;<\/li>\n\n\n\n<li>Pierderea echilibrului;<\/li>\n\n\n\n<li>Mers instabil;<\/li>\n\n\n\n<li>Vertij;<\/li>\n\n\n\n<li>Lips\u0103 de coordonare;<\/li>\n\n\n\n<li>Sl\u0103biciune la nivelul membrelor;<\/li>\n\n\n\n<li>Spasme musculare;<\/li>\n\n\n\n<li>Amor\u021beli, furnic\u0103turi, senza\u021bie de arsur\u0103 \u00een corp;<\/li>\n\n\n\n<li>Dureri musculare;<\/li>\n\n\n\n<li>Oboseal\u0103 accentuat\u0103;<\/li>\n\n\n\n<li>\u00cencetinirea vorbirii;<\/li>\n\n\n\n<li>Articularea necorespunz\u0103toare a cuvintelor;<\/li>\n\n\n\n<li>Dificult\u0103\u021bi la \u00eenghi\u021bire;<\/li>\n\n\n\n<li>Nevoia de a urina frecvent;<\/li>\n\n\n\n<li>Impoten\u021b\u0103\/excitare redus\u0103;<\/li>\n\n\n\n<li>Sensibilitate la c\u0103ldur\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p><em>\u201dBoala debuteaz\u0103 cel mai frecvent brusc, cu instalarea unui simptom sau a mai multor simptome. \u00cen prima descriere (Charcot) se semnaleaz\u0103 c\u0103 debutul cel mai frecvent este cel brutal. Debutul brutal poate fi cu un singur simptom sau cu dou\u0103 sau mai multe simptome. Mc Alpin observ\u0103 debutul numai \u00een propor\u021bie de 45% din cazuri, ordinea simptomelor fiind: nevrita optic\u0103 36%, parestezii 35% \u0219i deficitul motor 26%. \u00cen cazul debutului polisimptomatic, deficitul motor este \u00eent\u00e2lnit la 50% din cazuri, urmat de parestezii 26% \u0219i nevrita optic\u0103 24%. Destul de frecvent exist\u0103 debuturi cu simptomatologie numai subiectiv\u0103, nespecific\u0103 unei boli neurologice, reprezentat\u0103 printr-un tablou nevrotic. Nu pu\u021bine cazuri am \u00eent\u00e2lnit c\u00e2nd bolnavii au fost trata\u021bi ani de zile ca nevrotici, prezent\u00e2nd parestezii diverse, fatigabilitate psihic\u0103 \u0219i fizic\u0103, cefalee, ame\u021beli, insomnie.\u201d<\/em> (dr. Petru Mihancea \u2013 \u201dScleroza Multipl\u0103\u201d)<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading has-text-align-center\"><strong>C\u00e2te forme de scleroz\u0103 multipl\u0103 exist\u0103<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Evolu\u021bia bolii este departe de a fi previzibil\u0103, astfel c\u0103 sunt persoane afectate mai pu\u021bin \u0219i persoane care se reg\u0103sesc \u00een pragul invalidit\u0103\u021bii. Cu toate acestea, majoritatea celor diagnostica\u021bi cu SM se afl\u0103 \u00eentre aceste dou\u0103 extreme, prezent\u00e2nd evolu\u021bii \u0219i simptomatologii diferite ale bolii.<\/p>\n\n\n\n<p>Exist\u0103 <strong>patru tipuri sau forme de scleroz\u0103 multipl\u0103<\/strong>, cu men\u021biunea c\u0103 o persoan\u0103 poate fi afectat\u0103 de toate acestea \u00een acela\u0219i timp (scleroz\u0103 multipl\u0103 cronic progresiv\u0103). Iat\u0103 care sunt cele patru:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>SMRR\/Scleroza multipl\u0103 recurent remisiv\u0103<\/strong>: cea mai frecvent\u0103 form\u0103 a bolii, cu episoade periodice (la c\u00e2teva luni\/ani) care nu dep\u0103\u0219esc 24 ore cu tot cu recuperare.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>SMPP\/Scleroza multipl\u0103 primar progresiv\u0103<\/strong>: caracterizat\u0103 printr-un declin gradual, care alterneaz\u0103 cu perioade calme, cu simptome diminuate.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Scleroza multipl\u0103 progresiv secundar\u0103<\/strong>: apare ca urmare a evolu\u021biei unei alte forme de SM. \u00cen acest caz poate ap\u0103rea handicapul, iar procesul de recuperare este \u00eengreunat.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Scleroza multipl\u0103 progresiv\u0103 \u2013 recidivant\u0103<\/strong>: cea mai agresiv\u0103 dintre cele patru, cu o evolu\u021bie rapid\u0103, simptomatologie sever\u0103 \u0219i episoade violente.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading has-text-align-center\"><strong>Scleroza multipl\u0103 \u2013 cauze &amp; factori de risc<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p><em>\u201dCauza SM este necunoscut\u0103, dar se crede c\u0103 implic\u0103 trei factori: <strong>vulnerabilitatea genetic\u0103<\/strong> (mo\u0219tenire de prea multe gene susceptibile \u0219i prea pu\u021bine gene de protec\u021bie), vreo <strong>form\u0103 de expunere la unul sau mai mul\u021bi agen\u021bi patogeni<\/strong> din mediu \u0219i <strong>dezvoltarea r\u0103spunsului imunologic patogen direc\u021bionat \u00eempotriva sistemului nervos central<\/strong> (SNC)\u201d<\/em> (dr. Petru Mihancea \u2013 \u201dScleroza Multipl\u0103\u201d)<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full\"><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" width=\"1000\" height=\"600\" src=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Nutrific-blog-47.png\" alt=\"Scleroza multipl\u0103 \" class=\"wp-image-1464\" title=\"Scleroza multipl\u0103 \" srcset=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Nutrific-blog-47.png 1000w, https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Nutrific-blog-47-300x180.png 300w, https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Nutrific-blog-47-768x461.png 768w, https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Nutrific-blog-47-585x351.png 585w\" sizes=\"(max-width: 1000px) 100vw, 1000px\" \/><\/figure>\n<\/div><\/blockquote>\n\n\n\n<p>A\u0219adar, chiar dac\u0103 \u00een mod concret nu s-a stabilit ce influen\u021beaz\u0103 declan\u0219area acestei afec\u021biuni autoimune, speciali\u0219tii au concluzionat c\u0103 SM apare drept urmare a unei combina\u021bii nefavorabile dintre <strong>mo\u0219tenirea genetic\u0103<\/strong> \u0219i <strong>factorii de mediu<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Factorii de risc<\/strong> cei mai importan\u021bi care duc la instalarea bolii ar fi:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Sexul:<\/strong> <em>\u201dtrebuie s\u0103 existe, incontestabil, factori lega\u021bi de sex, \u00eentruc\u00e2t sexul feminin este cel mai afectat de boal\u0103, raportul \u00eemboln\u0103virilor \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi fiind de 2 la 1.\u201d<\/em> (dr. Petru Mihancea)<\/li>\n\n\n\n<li><strong>V\u00e2rsta:<\/strong> \u0219tiai c\u0103 SM se mai nume\u0219te \u0219i \u201dboala adultului t\u00e2n\u0103r\u201d pentru c\u0103 la circa 80% dintre pacien\u021bi afec\u021biunea debuteaz\u0103 \u00een intervalul 20 \u2013 40 de ani?<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Mo\u0219tenirea genetic\u0103:<\/strong> frecven\u021ba SM \u00een cadrul rudelor de gradul I este \u00eentre 10 \u0219i 15%<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Factorii de mediu:<\/strong> inciden\u021ba SM pe zone, c\u0103ci se pare c\u0103 boala apare mai frecvent \u00een zonele care sunt mai departe de Ecuator.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Factorul viral:<\/strong> se pare c\u0103 mai multe virusuri ar fi responsabile de declan\u0219area bolii, printre acestea afl\u00e2ndu-se \u0219i cel responsabil de mononucleoz\u0103, \u0219i anume Epstein-Barr.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Factorul imunologic:<\/strong> unele afec\u021biuni autoimune duc la sporirea riscului de apari\u021bie a SM.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<h3 class=\"wp-block-heading has-text-align-center\"><strong>Exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre stres \u0219i declan\u0219area sclerozei multiple?<\/strong><\/h3>\n\n\n\n<p>\u00centr-una dintre cele mai apreciate lucr\u0103ri ale sale, dr. Gabor Mate noteaz\u0103 c\u0103 <strong>leg\u0103tura dintre stres \u0219i scleroza multipl\u0103<\/strong> nu ar fi o idee nou\u0103, aceasta fiind men\u021bionat\u0103 \u00eenc\u0103 de pe vremea neurologului francez Jean-Martin Charcot. <em>\u201dEl a relatat \u00eentr-o prelegere din 1868 c\u0103 pacien\u021bii leag\u0103 problemele sau m\u00e2hnirea \u00eendelungat\u0103 de apari\u021bia simptomelor.\u201d <\/em>Gabor Mate adaug\u0103 \u00een cartea sa \u0219i numeroase men\u021biuni c\u0103tre studii efectuate \u00een diverse \u021b\u0103ri cu privire la stresul responsabil de apari\u021bia sclerozei multiple. Iat\u0103 c\u00e2teva dintre acestea:<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p><em>\u201dUn studiu efectuat \u00een 1969 a analizat rolul proceselor psihice la 32 de pacien\u021bi din Israel \u0219i din Statele Unite. Dintre ace\u0219ti pacien\u021bi cu SM, 85% au avut simptome care au fost diagnosticate ulterior ca scleroz\u0103 multipl\u0103 \u00een urma unor evenimente foarte stresante. Natura factorului de stres a variat considerabil \u2013 de la moartea sau \u00eemboln\u0103virea celor dragi la o amenin\u021bare brusc\u0103 de pierdere a mijloacelor de trai sau poate la un eveniment familial care a cauzat o schimbare permanent\u0103 \u00een via\u021ba unei persoane \u0219i a solicitat o flexibilitate sau o adaptare peste capacitatea ei de procesare.\u201d<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n<p>Autorii studiului amintit mai sus men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 ceea ce au \u00een comun persoanele cu SM participante la studiu este <em>\u201dcon\u0219tientizarea treptat\u0103 a incapacit\u0103\u021bii de a face fa\u021b\u0103 unei situa\u021bii dificile, astfel ap\u0103r\u00e2nd sentimentele de inadecvare sau e\u0219ec.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading has-text-align-center\"><strong>Cum se diagnosticheaz\u0103 scleroza multipl\u0103<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Este adev\u0103rat c\u0103 diagnosticarea cu <strong>scleroz\u0103 multipl\u0103<\/strong> este un real \u0219oc at\u00e2t pentru pacien\u021bi, c\u00e2t \u0219i pentru apar\u021bin\u0103tori care, \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103, asociaz\u0103 aceast\u0103 afec\u021biune cu un handicap sever \u0219i, implicit, cu o via\u021b\u0103 petrecut\u0103 \u00eentr-un scaun cu rotile.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen ciuda gravit\u0103\u021bii acestei afec\u021biuni, mul\u021bi dintre cei diagnostica\u021bi cu scleroz\u0103 multipl\u0103 duc o via\u021b\u0103 relativ normal\u0103, nu au renun\u021bat la locul de munc\u0103\/studii sau la activit\u0103\u021bile care le aduc bucurie.<\/p>\n\n\n\n<p>Realitatea este c\u0103 <strong>stabilirea diagnosticului de scleroz\u0103 multipl\u0103 cere mult\u0103 aten\u021bie \u0219i necesit\u0103 numeroase investiga\u021bii<\/strong>, unele mai simple, altele mai complexe. Pe lista acestora trebuie s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Istoricul medical al persoanei respective\/anamneza<\/strong> \u2013 se vor discuta \u0219i analiza toate simptomele prezente, iar plec\u00e2nd de aici, medicul specialist va recomanda celelalte teste specifice;<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Examenul neurologic<\/strong>: se va pune accentul pe mi\u0219c\u0103rile ochilor, probleme la nivelul membrelor (sl\u0103biciune, incapacitate de coordonare, etc.), echilibru precar, vorbire poticnit\u0103, reflexe \u00eent\u00e2rziate, etc. De asemenea, trebuie s\u0103 se elimine posibilitatea existen\u021bei unor afec\u021biuni care au simptome similare cu ale SM;<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Teste auditive\/vizuale<\/strong>;<\/li>\n\n\n\n<li><strong>RMN<\/strong> \u2013 Potrivit informa\u021biilor de pe site-ul Asocia\u021biei de Scleroz\u0103 Multipl\u0103 din Rom\u00e2nia, rezonan\u021ba magnetic\u0103 nuclear\u0103 este singurul test care permite vizualizarea leziunilor produse de scleroza multipl\u0103, arat\u0103 \u00een modul cel mai clar m\u0103rimea, num\u0103rul \u0219i distribu\u021bia leziunilor \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu dovezile din trecutul medical al persoanei respective plus examenul neurologic reprezint\u0103 un factor important \u00een diagnosticarea SM;<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Punc\u021bia lombar\u0103<\/strong> \u2013 presupune prelevarea de lichid cerebro-spinal pentru a se eviden\u021bia prezen\u021ba anticorpilor. Ace\u0219tia pot ap\u0103rea din cauza sclerozei multiple, dar \u0219i din cauza altor afec\u021biuni neurologice.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading has-text-align-center\"><strong>Care este tratamentul sclerozei multiple<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p><em>\u201dDin 1993, cinci terapii&nbsp; de modificare a bolii (DMT) au fost aprobate. Patru sunt imunomodulatoare, iar una este imunosupresiv\u0103. Toate terapiile de modificare produc efecte multiple asupra sistemului imunitar, care ar trebui s\u0103 amelioreze SM.\u201d<\/em> (dr. Petru Mihancea \u2013 \u201dScleroza Multipl\u0103\u201d)<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n<h3 class=\"wp-block-heading has-text-align-center\"><strong>Ce terapii complementare sunt eficiente pentru persoanele diagnosticate cu scleroz\u0103 multipl\u0103<\/strong><\/h3>\n\n\n\n<p>Printre cele mai cunoscute terapii complementare care sunt recomandate \u00een caz de SM se reg\u0103sec administrarea de suplimente\/vitamine\/acizi gra\u0219i esen\u021biali (vit. D, vit. B12, zinc,&nbsp; Omega 3, regimurile alimentare specifice afec\u021biunii, medita\u021bia\/yoga\/exerci\u021biile de relaxare (pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea func\u021biilor sociale \u0219i fizice), acupunctura (pentru \u00eenl\u0103turarea durerilor \u0219i spasmelor musculare), oxigenul hiperbaric.<\/p>\n\n\n\n<h3 class=\"wp-block-heading has-text-align-center\"><strong>Recomand\u0103ri de la Nutrific<\/strong><\/h3>\n\n\n\n<p><a href=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/vitamina-d3-ultra-5000iu-30-capsule\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\"><strong>Vitamina D3 Ultra<\/strong><\/a><strong> \u2013 \u00a0<\/strong>deficien\u021ba de vitamina D este frecvent\u0103 la persoanele cu SM \u0219i este asociat\u0103 cu un risc mai mare de apari\u021bie a bolii \u0219i cu o evolu\u021bie mai grav\u0103 a acesteia. Vitamina D3 ajut\u0103 la men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii sistemului imunitar \u0219i are efecte antiinflamatorii. Prin urmare, suplimentarea cu vitamina D3 poate fi benefic\u0103 pentru gestionarea SM.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full\"><img decoding=\"async\" width=\"700\" height=\"400\" src=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/Vitamina-D3-Nutrific.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-1100\" srcset=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/Vitamina-D3-Nutrific.png 700w, https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/Vitamina-D3-Nutrific-300x171.png 300w, https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/Vitamina-D3-Nutrific-585x334.png 585w\" sizes=\"(max-width: 700px) 100vw, 700px\" \/><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p><a href=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/omega-3-6-9-formula-60-capsule-moi\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\"><strong>Omega 3-6-9 Formula<\/strong><\/a><strong> \u2013 <\/strong>acizii gra\u0219i esen\u021biali, cum ar fi omega 3, omega 6 \u0219i omega 9, au propriet\u0103\u021bi antiinflamatorii \u0219i pot contribui la gestionarea inflama\u021biei din SM. Omega-3, g\u0103sit \u00een uleiurile de pe\u0219te, este cunoscut pentru efectele sale benefice asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului \u0219i a sistemului nervos. Ace\u0219ti acizi gra\u0219i pot ajuta la reducerea simptomelor, cum ar fi rigiditatea muscular\u0103 \u0219i spasticitatea.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full\"><img decoding=\"async\" width=\"700\" height=\"400\" src=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/Omega-3-6-si-9.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-1142\" srcset=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/Omega-3-6-si-9.png 700w, https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/Omega-3-6-si-9-300x171.png 300w, https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/Omega-3-6-si-9-585x334.png 585w\" sizes=\"(max-width: 700px) 100vw, 700px\" \/><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p><a href=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/zinc-gluconat-30mg-60-capsule\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\"><strong>Zinc Gluconat<\/strong><\/a><strong> \u2013 <\/strong>Zincul este un mineral esen\u021bial pentru func\u021bionarea normal\u0103 a sistemului imunitar \u0219i pentru procesele de reparare a \u021besuturilor. Persoanele cu SM pot avea un risc mai mare de deficien\u021b\u0103 de zinc din cauza inflama\u021biei cronice.<\/p>\n\n\n\n<p><a href=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/vitamina-b12-125mcg-60-capsule-vegetale\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\"><strong>Vitamina B12<\/strong><\/a><strong> &#8211;\u00a0 <\/strong>deficien\u021ba de vitamina B12 poate fi mai frecvent\u0103 la persoanele cu SM, deoarece acestea pot avea probleme de absorb\u021bie la nivelul tractului gastrointestinal. Vitamina B12 este esen\u021bial\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea sistemului nervos \u0219i poate ajuta la reducerea st\u0103rilor de oboseal\u0103, simptome comune \u00een SM.<\/p>\n\n\n\n<p><a href=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/laptisor-de-matca-1000mg-60-capsule-moi\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">L<\/a><a href=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/laptisor-de-matca-1000mg-60-capsule-moi\">\u0103pti\u0219or de matc\u0103<\/a> &#8211; aceast\u0103 substan\u021b\u0103 produs\u0103 de albine este cunoscut\u0103 pentru con\u021binutul s\u0103u bogat \u00een nutrien\u021bi, inclusiv vitamine, minerale \u0219i aminoacizi. De-a lungul timpului, toate componentele sale bioactive au atras aten\u021bia cercet\u0103torilor care au stabilit c\u0103 printre principalele sale efecte se reg\u0103sesc:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>antiinflamator: l\u0103pti\u0219orul de matc\u0103 poate avea propriet\u0103\u021bi antiinflamatorii, ceea ce este important \u00een SM, deoarece inflama\u021bia joac\u0103 un rol central \u00een patologia bolii;<\/li>\n\n\n\n<li>imunomodulator: se crede c\u0103 l\u0103pti\u0219orul de matc\u0103 poate modula r\u0103spunsul imun al organismului, ceea ce ar putea ajuta la gestionarea reac\u021biilor autoimune care caracterizeaz\u0103 SM;<\/li>\n\n\n\n<li>energizant \u0219i revigorant: pacien\u021bii cu SM pot suferi de oboseal\u0103 cronic\u0103. L\u0103pti\u0219orul de matc\u0103 poate oferi un impuls de energie \u0219i ajuta la combaterea oboselii.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>Pe baza studiilor clinice privind utilizarea l\u0103pti\u0219orului de matc\u0103 \u00een scleroz\u0103 multipl\u0103, pornind de la cercet\u0103rile actuale, dar \u0219i de la m\u0103rturiile pacien\u021bilor, suplimentele cu l\u0103pti\u0219or de matc\u0103 pot oferi beneficii semnificative.<\/p>\n\n\n\n<p><a href=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/ulei-cbd-5-cu-spectru-complet-10ml\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">Ulei CBD<\/a> &#8211; Uleiul de canabis cu con\u021binut ridicat de CBD (cannabidiol) a c\u00e2\u0219tigat popularitate \u00een tratarea diverselor afec\u021biuni, inclusiv SM. CBD este un compus non-psihotrop din planta de canabis, care are poten\u021bial antiinflamator \u0219i neuroprotectiv. Printre beneficiile pe care acesta le are se afl\u0103:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>reducerea durerii asociate cu spasticitatea muscular\u0103 \u0219i alte simptome ale sclerozei multiple;<\/li>\n\n\n\n<li>ameliorarea spasticit\u0103\u021bii: pacien\u021bii cu SM pot experimenta spasme musculare \u0219i rigiditate. Conform unui studiu publicat \u00een &#8220;Journal of Neurology, Neurosurgery &amp; Psychiatry&#8221;, CBD poate ajuta la relaxarea mu\u0219chilor \u0219i la ameliorarea spasticit\u0103\u021bii musculare;<\/li>\n\n\n\n<li>efect neuroprotector: contribuie la protejarea celulelor nervoase, \u00eempiedic\u00e2ndu-le s\u0103 se deterioreze.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading has-text-align-center\"><strong>C\u00e2t de mult conteaz\u0103 alimenta\u021bia \u00een caz de scleroz\u0103 multipl\u0103<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p><em>\u201dCercet\u0103torii sus\u021bin c\u0103 o alimenta\u021bie bogat\u0103 \u00een gr\u0103simi m\u0103re\u0219te rigiditatea membranelor celulare, astfel celula este mai u\u0219or atacat\u0103 de noxe diferite. O diet\u0103 bogat\u0103 \u00een uleiuri reduce aceast\u0103 rigiditate membranal\u0103\u201d<\/em>, noteaz\u0103 dr. Petru Mihancea \u00een lucrarea sa dedicat\u0103 sclerozei multiple. Renumitul medic dedic\u0103 o \u00eentreag\u0103 sec\u021biune alimenta\u021biei \u00een SM (pg. 179 \u2013 185, edi\u021bia din 2005 a c\u0103r\u021bii). Prezent\u0103m mai jos c\u00e2teva dintre ideile importante din respectivul capitol, c\u0103ci problema alimenta\u021biei este de importan\u021b\u0103 major\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u021bie.<\/p>\n\n\n\n<p>Dr. Petru Mihancea o citeaz\u0103 pe <strong>Judy Graham<\/strong>, ajutoarea lucr\u0103rii <em>\u201dSM \u2013 o boal\u0103 a civiliza\u021biei\u201d <\/em>(1983) care men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 <strong>scleroza multipl\u0103 este mai des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een \u021b\u0103rile unde se consum\u0103 multe gr\u0103simi animale<\/strong> (SUA, Canada, Anglia, \u021a\u0103rile Scandinave, Belgia, Olanda, Germania, Nordul Fran\u021bei \u0219i Elve\u021biei, Australia, Noua Zeeland\u0103. \u00cen zonele pe care autoarea le denume\u0219te \u201dzone ale vinului \u0219i uleiului\u201d, zone \u00een care consumul de gr\u0103sime animal\u0103 este redus, iar cel de uleiuri vegetale \u0219i pe\u0219te este crescut (Grecia, Italia, Spania, Sudul Fran\u021bei, Africa de Nord), SM nu este foarte r\u0103sp\u00e2ndit\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>L\u0103s\u00e2nd la o parte factorul geografic, exist\u0103 <strong>studii \u00een care s-a urm\u0103rit \u00eendeaproape leg\u0103tura dintre scleroza multipl\u0103 \u0219i gr\u0103simi<\/strong>, determin\u00e2ndu-se c\u0103 persoanele diagnosticate cu SM au un <strong>deficit de acizi gra\u0219i esen\u021biali<\/strong>, ceea ce duce la <strong>perturbarea metabolismului sistemului nervos<\/strong>. De asemenea, gr\u0103simile animale \u00een exces diminueaz\u0103 oxigenarea \u021besuturilor.<\/p>\n\n\n\n<p>Persoanele cu SM au nevoie de acizi gra\u0219i esen\u021biali ce ajut\u0103 la cre\u0219terea \u0219i refacerea \u021besutului nervos \u0219i la men\u021binerea structurii sale. Cantitatea de acizi gra\u0219i esen\u021biali din celule influen\u021beaz\u0103 elasticitatea \u0219i flexibilitatea membranei celulare.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1000\" height=\"600\" src=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/ce-sunt-macronutrientii-articol.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-1242\" srcset=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/ce-sunt-macronutrientii-articol.png 1000w, https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/ce-sunt-macronutrientii-articol-300x180.png 300w, https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/ce-sunt-macronutrientii-articol-768x461.png 768w, https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/ce-sunt-macronutrientii-articol-585x351.png 585w\" sizes=\"(max-width: 1000px) 100vw, 1000px\" \/><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p><em>\u201dSunt dou\u0103 familii de azici gra\u0219i esen\u021biali foarte importan\u021bi pentru tinerii atin\u0219i de SM. Prima este constituit\u0103 de acidul linoleic \u0219i deriva\u021bii s\u0103i. (&#8230;) se cheam\u0103 familia Omega 6. A doua este aceea a acidului alfalinoleic \u0219i deriva\u021bii s\u0103i: familia Omega 3.\u201d <\/em>(dr. Petru Mihancea)<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n<p>Dintre alimentele bogate \u00een acid linoleic fac parte organele (creierul, ficatul, rinichii), carnea slab\u0103, leguminoasele, iar dintre cele bogate \u00een acid alfalinoleic pe\u0219tele\/uleiul de pe\u0219te, scoicile, legumele verzi.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p><em>\u201dPrintr-un proces biochimic complex, cele dou\u0103 familii de acizi gra\u0219i esen\u021biali se transform\u0103 astfel: acidul linoleic \u00een acid arachidonic, iar acidul alfalinoleic \u00een acid cervonic. Acidul arachidonic joac\u0103 un rol vital \u00een structura celulelor s\u0103n\u0103toase \u0219i contribuie la producerea de prostaglandine. El poate interveni \u00een reglarea sistemului imunitar. (&#8230;) S-a demonstrat c\u0103 acizii gra\u0219i esen\u021biali din care se formeaz\u0103 prostaglandinele, intervin \u00een normalizarea aglutin\u0103rii plachetelor sanguine la bolnavii atin\u0219i de SM.\u201d<\/em> (dr. Petru Mihancea)<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n<p>Pornind de la o serie de cercet\u0103ri \u0219i experimente au fost create diverse regimuri alimentare utile bolnavilor de scleroz\u0103 multipl\u0103: regimul s\u0103rac \u00een gr\u0103simi al neurologului american Roy Swank, regimul bogat \u00een acizi gra\u0219i esen\u021biali al doctorului Crawford, regimul dr. Paul Evers, regimul lui Roger Mac Dougall, etc. Toate aceste regimuri sunt descrise \u00een detaliu de medicul Petru Mihancea \u00een lucrarea dedicat\u0103 sclerozei multiple (pg. 179 \u2013 185, edi\u021bia din 2005 a c\u0103r\u021bii).<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1000\" height=\"600\" src=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Nutrific-blog-46.png\" alt=\"Scleroza multipl\u0103 \" class=\"wp-image-1465\" title=\"Scleroza multipl\u0103 \" srcset=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Nutrific-blog-46.png 1000w, https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Nutrific-blog-46-300x180.png 300w, https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Nutrific-blog-46-768x461.png 768w, https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Nutrific-blog-46-585x351.png 585w\" sizes=\"(max-width: 1000px) 100vw, 1000px\" \/><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading has-text-align-center\"><strong>Ce exerci\u021bii fizice sunt bune pentru pacien\u021bii cu scleroz\u0103 multipl\u0103<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Exerci\u021biile fizice pot juca un rol semnificativ \u00een gestionarea sclerozei multiple (SM) \u0219i \u00een men\u021binerea unei calit\u0103\u021bi mai bune a vie\u021bii pe termen lung.<\/p>\n\n\n\n<p>Este important ca \u00eenainte de \u00eenceperea unui program de exerci\u021bii s\u0103 se solicite sfatul medicului specialist, pentru a adapta exerci\u021biile la nevoile individuale. Iat\u0103 c\u00e2teva motive pentru care exerci\u021biile fizice sunt recomandate \u00een caz de SM:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>exerci\u021biile fizice regulate pot ajuta la men\u021binerea \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea func\u021biilor fizice, cum ar fi for\u021ba muscular\u0103, echilibrul \u0219i coordonarea. Acest lucru poate contribui la men\u021binerea independen\u021bei \u0219i la reducerea riscului de c\u0103deri;<\/li>\n\n\n\n<li>exerci\u021biile de \u00eentindere \u0219i de mobilitate pot ajuta la reducerea spasticit\u0103\u021bii musculare, care este un simptom comun al SM. Flexibilitatea \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 poate face mi\u0219carea mai u\u0219oar\u0103 \u0219i mai confortabil\u0103;<\/li>\n\n\n\n<li>exerci\u021biile fizice contribuie la men\u021binerea unei st\u0103ri bune de s\u0103n\u0103tate, ajut\u0103 la controlul greut\u0103\u021bii, la men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii inimii \u0219i la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea sistemului imunitar;<\/li>\n\n\n\n<li>exerci\u021biile fizice elibereaz\u0103 endorfine, cunoscut \u0219i sub numele de &#8220;hormoni ai fericirii&#8221;, utile c\u00e2nd vine vorba de \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea st\u0103rii de spirit, reducerea stresului \u0219i anxiet\u0103\u021bii;<\/li>\n\n\n\n<li>exerci\u021biile regulate contribuie la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii somnului.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p><strong>Exerci\u021biile fizice<\/strong> variaz\u0103 \u00een func\u021bie de stadiul \u0219i simptomele individuale ale sclerozei multiple. Acestea pot include exerci\u021bii de \u00eentindere, yoga, tai chi, \u00eenot, mers pe jos \u0219i chiar antrenamente de rezisten\u021b\u0103 u\u0219oar\u0103, adaptate capacit\u0103\u021bilor individuale. Este important s\u0103 se lucreze cu un terapeut fizic sau cu un antrenor specializat \u00een SM pentru a dezvolta un program personalizat care s\u0103 fie util \u00een atingerea obiectivelor. Fiecare persoan\u0103 trebuie s\u0103-\u0219i asculte corpul \u0219i s\u0103 efectueze exerci\u021biile \u00eentr-un ritm propriu.<\/p>\n\n\n\n<p>***<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Scleroza multipl\u0103<\/strong> (SM) este o afec\u021biune complex\u0103 \u0219i adesea provocatoare, \u00eens\u0103 cei care tr\u0103iesc cu aceast\u0103 boal\u0103 sunt adev\u0103rate pove\u0219ti de rezilien\u021b\u0103 \u0219i curaj. Fiecare zi aduce cu ea provoc\u0103ri \u0219i succese unice, iar drumul cu SM poate fi o c\u0103l\u0103torie plin\u0103 de transform\u0103ri personale. Cu sprijinul adecvat din partea speciali\u0219tilor (medici, terapeu\u021bi, nutri\u021bioni\u0219ti, etc.) \u0219i cu o atitudine pozitiv\u0103, obiectivele propuse pot fi atinse, provoc\u0103rile \u00eent\u00e2mpinate pot fi dep\u0103\u0219ite mai u\u0219or, iar via\u021ba poate fi tr\u0103it\u0103 cu speran\u021b\u0103 \u0219i perseveren\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Referin\u021be:<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>\u201dScleroza multipl\u0103\u201d \u2013 Petru Mihancea, Editura Universit\u0103\u021bii din Oradea, 2005<\/p>\n\n\n\n<p>\u201dManual neurologie\u201d \u2013 Facultatea de Medicin\u0103 General\u0103<\/p>\n\n\n\n<p>\u201dReeducarea echilibrului \u00een ortostatism \u0219i a mersului la bolnavii de scleroz\u0103 multipl\u0103 \u00een stadiile 1-5 dup\u0103 scala Kurtzke\u201d \u2013 Revista rom\u00e2n\u0103 de kinetoterapie, nr. 27\/2011<\/p>\n\n\n\n<p>\u201dAlimenta\u021bia pentru un creier s\u0103n\u0103tos\u201d \u2013 dr. David Perlmutter &amp; Kristin Loberg<\/p>\n\n\n\n<p>ASMR \u2013 <a href=\"https:\/\/www.sclerozamultipla.ro\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">Asocia\u021bia de Scleroz\u0103 Multipl\u0103 din Rom\u00e2nia<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Scleroza multipl\u0103 (SM) sau scleroza \u00een pl\u0103ci este o boal\u0103 neurologic\u0103 cronic\u0103 ce afecteaz\u0103 sistemul nervos central, inclusiv creierul \u0219i m\u0103duva spin\u0103rii. Conform conferen\u021biarului dr. Petru Mihancea, autorul monografiei \u201dScleroza Multipl\u0103\u201d (Editura Universit\u0103\u021bii din Oradea) aceast\u0103 afec\u021biune apare cel mai frecvent la adultul t\u00e2n\u0103r de&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":1462,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[73],"tags":[359,358,357,106],"class_list":["post-1460","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-sanatate","tag-scleroza-in-placi","tag-scleroza-multipla","tag-sm","tag-suplimente-nutrific"],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v27.4 - https:\/\/yoast.com\/product\/yoast-seo-wordpress\/ -->\n<title>Scleroza multipl\u0103 \u2013 boala adultului t\u00e2n\u0103r - Nutrific Blog<\/title>\n<meta name=\"description\" content=\"Scleroza multipl\u0103 (SM) este o boal\u0103 neurologic\u0103 cronic\u0103 ce afecteaz\u0103 sistemul nervos central, inclusiv creierul \u0219i m\u0103duva spin\u0103rii.\" \/>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Scleroza multipl\u0103 \u2013 boala adultului t\u00e2n\u0103r - Nutrific Blog\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Scleroza multipl\u0103 (SM) este o boal\u0103 neurologic\u0103 cronic\u0103 ce afecteaz\u0103 sistemul nervos central, inclusiv creierul \u0219i m\u0103duva spin\u0103rii.\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Nutrific Blog\" \/>\n<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/program.nutrific\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2023-10-09T09:06:45+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2023-10-09T09:06:46+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Scleroza-multipla.png\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"1200\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"675\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/png\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"Istrate Mihaela\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Istrate Mihaela\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"17 minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\\\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\\\/\"},\"author\":{\"name\":\"Istrate Mihaela\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/13c2838bb7d9f2ff873ffee2cd1b6894\"},\"headline\":\"Scleroza multipl\u0103 \u2013 boala adultului t\u00e2n\u0103r\",\"datePublished\":\"2023-10-09T09:06:45+00:00\",\"dateModified\":\"2023-10-09T09:06:46+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\\\/\"},\"wordCount\":3892,\"commentCount\":0,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/#organization\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2023\\\/10\\\/Scleroza-multipla.png\",\"keywords\":[\"scleroza \u00een pl\u0103ci\",\"scleroza multipl\u0103\",\"SM\",\"suplimente Nutrific\"],\"articleSection\":[\"Sanatate\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\\\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\\\/\",\"name\":\"Scleroza multipl\u0103 \u2013 boala adultului t\u00e2n\u0103r - Nutrific Blog\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\\\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2023\\\/10\\\/Scleroza-multipla.png\",\"datePublished\":\"2023-10-09T09:06:45+00:00\",\"dateModified\":\"2023-10-09T09:06:46+00:00\",\"description\":\"Scleroza multipl\u0103 (SM) este o boal\u0103 neurologic\u0103 cronic\u0103 ce afecteaz\u0103 sistemul nervos central, inclusiv creierul \u0219i m\u0103duva spin\u0103rii.\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\\\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\\\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\\\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2023\\\/10\\\/Scleroza-multipla.png\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2023\\\/10\\\/Scleroza-multipla.png\",\"width\":1200,\"height\":675,\"caption\":\"Scleroza multipl\u0103 \u2013 boala adultului t\u00e2n\u0103r\"},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\\\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Scleroza multipl\u0103 \u2013 boala adultului t\u00e2n\u0103r\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/\",\"name\":\"Nutrific Blog\",\"description\":\"Nutri\u021bie \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/#organization\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Organization\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/#organization\",\"name\":\"Nutrific\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/\",\"logo\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/#\\\/schema\\\/logo\\\/image\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2022\\\/03\\\/logo-nutrific-general-webcolor.png\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2022\\\/03\\\/logo-nutrific-general-webcolor.png\",\"width\":928,\"height\":599,\"caption\":\"Nutrific\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/#\\\/schema\\\/logo\\\/image\\\/\"},\"sameAs\":[\"https:\\\/\\\/www.facebook.com\\\/program.nutrific\"]},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/13c2838bb7d9f2ff873ffee2cd1b6894\",\"name\":\"Istrate Mihaela\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/d184eac01891c49ef73f25cca7c7211b5872c9fc50cbdbbd024a929d256a362c?s=96&d=mm&r=g\",\"url\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/d184eac01891c49ef73f25cca7c7211b5872c9fc50cbdbbd024a929d256a362c?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/d184eac01891c49ef73f25cca7c7211b5872c9fc50cbdbbd024a929d256a362c?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"Istrate Mihaela\"},\"url\":\"https:\\\/\\\/www.nutrific.ro\\\/blog\\\/author\\\/mihaela\\\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Scleroza multipl\u0103 \u2013 boala adultului t\u00e2n\u0103r - Nutrific Blog","description":"Scleroza multipl\u0103 (SM) este o boal\u0103 neurologic\u0103 cronic\u0103 ce afecteaz\u0103 sistemul nervos central, inclusiv creierul \u0219i m\u0103duva spin\u0103rii.","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Scleroza multipl\u0103 \u2013 boala adultului t\u00e2n\u0103r - Nutrific Blog","og_description":"Scleroza multipl\u0103 (SM) este o boal\u0103 neurologic\u0103 cronic\u0103 ce afecteaz\u0103 sistemul nervos central, inclusiv creierul \u0219i m\u0103duva spin\u0103rii.","og_url":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/","og_site_name":"Nutrific Blog","article_publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/program.nutrific","article_published_time":"2023-10-09T09:06:45+00:00","article_modified_time":"2023-10-09T09:06:46+00:00","og_image":[{"width":1200,"height":675,"url":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Scleroza-multipla.png","type":"image\/png"}],"author":"Istrate Mihaela","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"Istrate Mihaela","Timp estimat pentru citire":"17 minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/"},"author":{"name":"Istrate Mihaela","@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/#\/schema\/person\/13c2838bb7d9f2ff873ffee2cd1b6894"},"headline":"Scleroza multipl\u0103 \u2013 boala adultului t\u00e2n\u0103r","datePublished":"2023-10-09T09:06:45+00:00","dateModified":"2023-10-09T09:06:46+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/"},"wordCount":3892,"commentCount":0,"publisher":{"@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/#organization"},"image":{"@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Scleroza-multipla.png","keywords":["scleroza \u00een pl\u0103ci","scleroza multipl\u0103","SM","suplimente Nutrific"],"articleSection":["Sanatate"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/","url":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/","name":"Scleroza multipl\u0103 \u2013 boala adultului t\u00e2n\u0103r - Nutrific Blog","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Scleroza-multipla.png","datePublished":"2023-10-09T09:06:45+00:00","dateModified":"2023-10-09T09:06:46+00:00","description":"Scleroza multipl\u0103 (SM) este o boal\u0103 neurologic\u0103 cronic\u0103 ce afecteaz\u0103 sistemul nervos central, inclusiv creierul \u0219i m\u0103duva spin\u0103rii.","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/#primaryimage","url":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Scleroza-multipla.png","contentUrl":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Scleroza-multipla.png","width":1200,"height":675,"caption":"Scleroza multipl\u0103 \u2013 boala adultului t\u00e2n\u0103r"},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/scleroza-multipla-boala-adultului-tanar\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Scleroza multipl\u0103 \u2013 boala adultului t\u00e2n\u0103r"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/#website","url":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/","name":"Nutrific Blog","description":"Nutri\u021bie \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103","publisher":{"@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/#organization"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Organization","@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/#organization","name":"Nutrific","url":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/","logo":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/#\/schema\/logo\/image\/","url":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/logo-nutrific-general-webcolor.png","contentUrl":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/logo-nutrific-general-webcolor.png","width":928,"height":599,"caption":"Nutrific"},"image":{"@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/#\/schema\/logo\/image\/"},"sameAs":["https:\/\/www.facebook.com\/program.nutrific"]},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/#\/schema\/person\/13c2838bb7d9f2ff873ffee2cd1b6894","name":"Istrate Mihaela","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/d184eac01891c49ef73f25cca7c7211b5872c9fc50cbdbbd024a929d256a362c?s=96&d=mm&r=g","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/d184eac01891c49ef73f25cca7c7211b5872c9fc50cbdbbd024a929d256a362c?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/d184eac01891c49ef73f25cca7c7211b5872c9fc50cbdbbd024a929d256a362c?s=96&d=mm&r=g","caption":"Istrate Mihaela"},"url":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/author\/mihaela\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1460","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1460"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1460\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1466,"href":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1460\/revisions\/1466"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1462"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1460"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1460"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.nutrific.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1460"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}